G4Media.ro

Corina Crețu: PNRR este încă în analiză, dar din ce se discută…

Corina Crețu: PNRR este încă în analiză, dar din ce se discută la Bruxelles este criticat pentru caracterul general, lipsa proiectelor concrete și a unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, grupul S&D) a declarat, joi, că „veștile nu sunt bune” în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că se află încă în analiză, dar că, din ceea ce se discută la Bruxelles, este criticat pentru caracterul general, lipsa proiectelor concrete și lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni agreați în cadrul Reuninii Miniștrilor Economiei și Finanțelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021.

„Dezbaterea PNRR ar fi trebuit să fie o prioritate națională și să beneficieze de o comunicare publică largă încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit să ajute Statele Membre să combată efectele pandemiei.
Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoțit de propuneri de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se află acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării România va trebui să furnizeze toate informațiile necesare solicitate și să își revizuiască Planul dacă va fi necesar”, a scris Corina Crețu într-o postare pe Facebook.

Corina Crețu susține că ar trebui evitată politizarea PNRR.

„De pildă, la întocmirea Bugetului national, multe localități care nu au primar care aparține arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper să nu se repete acest lucru și în PNRR, care stipulează doar la modul general investiții în orașe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale… La fel, în zonele rurale”, a adăugat europarlamnetarul.

În opinia sa, Guvernul Cîțu ar trebui să răspundă la mai multe întrebări în perioada de evaluare.

Redăm integral postarea Corinei Crețu:

„‼️ Din păcate, veștile nu sunt bune in ceea ce privește Planul National de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles săptămâna trecută ‼️
Acesta este încă în analiză, dar – din ceea ce se discuta la Bruxelles – este criticat caracterul general, lipsa proiectelor concrete (acolo unde sunt, acestea sunt doar copiate din programele operaționale deja existente, care ar fi fost continuate oricum, cu sau fără pandemie), lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni agreați în cadrul Reuninii Miniștrilor Economiei și Finanțelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021.

Dezbaterea PNRR ar fi trebuit să fie o prioritate națională și să beneficieze de o comunicare publică largă încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit să ajute Statele Membre să combată efectele pandemiei.

Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoțit de propuneri de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se află acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării România va trebui să furnizeze toate informațiile necesare solicitate și să își revizuiască Planul dacă va fi necesar.

Pledez în continuare pentru o mai mare transparență și pentru evitarea politizării Planulului National de Redresare și Reziliență. De pildă, la întocmirea Bugetului national, multe localități care nu au primar care aparține arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper să nu se repete acest lucru și în PNRR, care stipulează doar la modul general investiții în orașe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale… La fel, în zonele rurale.

Totodată, susțin – ca și până acum – că ar trebui alocată o suma mai mare IMM-urilor, ceea ce înseamnă sprijinirea mai puternică a firmelor românești. În PNRR, acestea sunt îndemnate să se împrumute (sigur, la o dobândă avantajoasă, negociata de Comisie), dar după un an de pandemie eu cred că firmele românești ar avea nevoie de un sprijin mult mai mare. IMM-urile au avut întotdeauna proiecte de calitate și au accesat rapid banii prin proiecte de succes. Unde au dispărut 1,5 miliarde alocate IMM-urilor în prima formă a PNRR și cea de-a doua formă, transmisă Comisiei, care alocă mult mai puțin?

⁉️ Ce înseamnă “Cloud guvernamental”, “ România creativă”, “România atractivă”, “ Valul renovării”, “România velo”? Care sunt proiectele cărora, sub aceste denumiri, le-au fost alocate miliarde de euro?
⁉️ Se va ține cont în PNRR de discrepanțele teritoriale existente, de inegalitățile sociale în creștere din România?
⁉️ Trei din cele opt regiuni de dezvoltare ale României au în continuare un PIB (Produs Intern Brut) pe cap de locuitor mai mic decât media europeană. Își propune PNRR să amelioreze aceasta situație?
⁉️ Cum vor beneficia de PNRR cei aproape 30% din cetățenii României care se află azi la limita sărăciei sau a excluziunii sociale?
⁉️ Pe lângă PNRR, cum poate fi accelerată absorbția fondurilor pentru perioada 2014-2020, care acum e la 52%? Cum poți convinge, ca țară, Comisia Europeană că ai capacitatea de a cheltui – fără proiecte majore deja realizate – 48% din cele 30,5 miliarde care trebuiau deja cheltuite dar mai sunt trei ani în care mai pot fi cheltuiți banii pt 2014-2020, plus peste 30 miliarde prin PNRR (în maximum 5 ani), plus finalizarea negocierilor, adoptarea programelor operaționale pentru 2021-2027?
⁉️ Nu ar trebui să existe o structură specială la care să contribuie cei mai buni specialiști pentru ca România să nu rateze aceste șanse istorice?

Iată câteva întrebări la care Guvernul ar trebui sa ofere răspunsuri.

După analiza realizată de Comisia Europeană, Planurile naționale vor fi prezentate și în Parlamentul European, unde voi urmări cu atenție evoluția acestui proces și vă voi tine la curent, atât cu opiniile din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala (REGI), Comisia de Control Bugetar (CONT), Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) – din care fac parte, cât și din sesiunile plenare ale Parlamentului”.

 

Citește și:

Klaus Iohannis: Am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii care lucrează pe PNRR, îl vom îmbunătăți / Care sunt dificultățile în elaborarea planului de redresare și reziliență

Marcel Ciolacu, critici dure după respingerea PNRR la Bruxelles: Cristian Ghinea a stat două ore cu oficialii europeni/ A interzis să se vorbeacă despre acest eșec în țară

Sursa foto: Corina Crețu / Facebook

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Preventia nu pare concret destul?
    Cum poti sa ai calitate fara a preveni „diluarea” ei?

  2. Nu se poate!!! Câțu și Johanis sa greșească??? Eu cred ca e sabotaj PSD…

  3. Ghinea este foarte slab. Alt gargaragiu fara experienta.

    • In politica esti slab doar daca esti in tabara gresita.
      Slabi sunt functionarii publici „flamanzi” pe care nu-i duce capul decat la interesul personal

  4. Am ajuns, oare, la limita puterii de gândire a guvernanților și armatelor de secretari? (cei din opoziție nu pot fi o soluție mai buns, chit că într-un mod mai lipsit de răfuieli interne)

    Cu ochii, gândul și sufletul la robinetul sfânt al banilor UE, vor putea cvasi-aleșii noștri să își concentreze neuronii suficient cât să mai prostim încă o dată Europa că nu suntem

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.