Construcția de microhidrocentrale, o afacere controversată. Autoritățile propun protecție parțială pentru unele râuri, ecologiștii avertizează că protecția e abitrară

Ministerul Apelor şi Pădurilor a publicat luni, 30 iulie, proiectul de hotărâre a guvernului prin care decide lista râurilor unde este interzisă total sau partial construcţia microhidrocentralelor (MHC). Mai mulți activiști ecologiști avertizează însă că multe râuri au fost lăsate pe dinafară intenţionat şi spun că vor face plângere la Comisia Europeană pentru continuarea procedurii de infringement deschisă în 2015 din cauza a 27 de microhidrocentrale amplasate în arii protejate şi care ar fi distrus ecosistemele de pe mai multe râuri de munte.

Potrivit proiectului, pe anumite râuri aflate la o altitudine mai mare de 1500 de metri este interzisă total orice activitate care poate afecta starea ecologică a apelor, iar pe altele aflate la altitudini între 800 şi 1500 de metri există restricţii. Pentru apele aflate la o altitudine mai joasă va fi nevoie, cel mai probabil, de un ordin de ministru ulterior.

Lista râurilor luate în calcul a fost publicată în mai pe site-ul ministerului pentru consultare publică şi au fost primite circa 900 de comentarii şi propuneri. Autorităţile au publicat luni varianta revizuită, care va fi trimisă în avizare interministerială în a doua jumătate a lunii august.

„E o simplă încercare de a opri infringementul. Este praf în ochii Comisiei Europene. Se încearcă cosmetizarea prin hârtii a unei situaţii. O să cer Comisiei Europene să nu închidă infringementul şi să revină cu modificări”, a declarat pentru G4Media.ro Ovidiu Mihuţ, un profesor din Curtea de Argeş care militat activ pentru a convinge autorităţile europene să lanseze procedura de infringement împotriva României din cauza unor microhidrocentrale construite în Munţii Făgăraş.

Ecologiştii spun la 1500 de metri altitudine nu mai avem râuri, ci doar pâraie, iar râurile cu valoare mare din punct de vedere al biodiversităţii trec prin aşezările umane.

„Acest HG este o aberaţie totală. Valoarea conservativă nu are nicio legătură cu altitudinea. Este ca şi cum ai spune că trebuie protejată capra neagră, dar dropia poate fi exterminată. Sau că Delta Dunării poate fi distrusă pentru că este la altitudine mică. Sau că Parcul Natural Lunca Mureşului nu are nicio valoare conservativă datorită altitudinii mici,” spune biologul Călin Dejeu, un critic al multor proiecte de realizare a MHC pe râurile de munte.

Acesta a dat exemplul Râului Alb din Retezat, considerat singurul râu nealterat și complet ecologic din Carpații Românești. El este acum ameninţat de o păstrăvărie în lunca din zona de conservare specială a geoparcului, la circa 640 de metri altitudine (sub nivelul de 800 de metri stabilit de lege) unde au început deja lucrările pentru construcţia păstrăvăriei.

„Protejarea trunchiată nu este protejare. Vor sa pună râurile într-un fel de pat al lui Procust”, spune Dejeu.

În cadrul consultărilor publice, ecologiştii au propus realizarea listelor conform unor criterii ştiinţifice bazate pe studii realizate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Bucureşti. Criteriile propun protecţia râurilor de munte în funcţie de starea ecologică a apei şi de speciile protejate, identificate pe baza studiilor de specialitate şi cuprinse în planurile de management ale siturilor Natura 2000. Studiile există deja, însă proiectul de HG publicat nu le-a luat în calcul, spun ecologiştii.

Iată câteva râuri cu probleme:

• Bistra Mărului şi Şucul din Muţii Ţarcului – sunt în continuare ameninţate, având sectoare sub 800 de metri
• Râul Porcu, un afluent al Jiului –cursul râului este distrus, iar întreaga vale este dinamitată de cariere pe kilometri întregi
• Râul Mare din Retezat – este distrus de Hidroelectrica de zeci de ani
• Râul Uz din judeţele Covasna şi Bacău – este distrus de microhidrocentrale
• Râul Săpânţa din Maramureş – este distrus de microhidrocentrale
• Râul Chiţu –  distrus de microhidrocentrale, aflat la altitudine mică
• Râul Băniţa – distrus de regularizări

Ministerul Apelor şi Pădurilor a răspuns întrebărilor G4Media.ro: „Acest proiect normativ a fost necesar pentru a dezvolta o abordare strategică legată de lucrările și activitățile care se desfășoară pe corpurile de apă aflate nealterate de activități umane, corpuri de apă care se regăsesc, în cea mai mare parte, în zona montană. Această Hotărâre de  Guvern va contribui la o mai bună protecție a corpurilor de apă valoroase din punct de vedere al calității ecologice”.

Acesta a precizat că „a luat în considerare cea mai mare parte a propunerilor transmise pe parcursul consultării publice”.

Comisia Europeană a declarat pentru G4Media.ro, prin intermediul biroului de presă, că este la curent cu consultările pe tema acestui proiect de hotărâre de guvern şi că „va asculta clarificările autorităţilor române atunci când acestea vor fi dispuse să le ofere”.

Context. În noiembrie 2017, Guvernul a aprobat OUG 78/2017 prin care s-a modificat legea apelor. Ordonanța impunea ca în termen de 180 de zile (șase luni) Ministerul Apelor și Pădurilor să elaboreze lista cursurilor de apă neafectate de activități umane și unde se interzice realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor.

În 2015, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României din cauza a 27 de proiecte de microhidrocentrale amplasate în arii protejate și care au distrus ecosistemele de pe mai multe râuri de munte. Este vorba despre microhidrocentralele din Munţii Făgăraş, de pe Sebeşel, Craiu, Cuntu și Ramna (în Munții Țarcu) și cea de pe Taia (în Munții Șureanu).

„Niciunul dintre râurile din listă nu a fost renaturat, aproape niciun proiect de microhidrocentrală din lista de infringement nu a fost oprit”, spune Dejeu.

Acțiunile de blocare a  construirii de microhidrocentrale pe râurile din siturile Natura 2000 ori alte arii naturale protejate au pornit prin anul 2010. Era vorba atunci despre râurile Dejani – Lupșa și Viștișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, Capra și Buda, Oticu și Cumpănița, de pe versantul sudic, Nera din Caraș-Severin, Răcătău și Someșul Rece din Cluj şi altele.