Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Lipsa de politeţe şi grosolăniile în politică duc la erodarea încrederii populaţiei în liderii lor politici şi la creşterea riscului de absenteism, potrivit unui raport al unor cercetători suedezi publicat marţi, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Acest raport a fost realizat de Dan Hansson şi Karin Villaume, cercetători specializaţi în probleme legate de stres şi condiţiile de muncă la Institutul Karolinska, la comanda TCO, sindicat suedez al cadrelor şi profesiilor intermediare (personal de supervizare, tehnicieni şi personal administrativ).
„Lipsa de politeţe în politică constituie o problemă majoră, iar situaţia se agravează, putând să ajungă să reprezinte chiar o ameninţare la adresa democraţiei. În acelaşi timp, există o cerere puternică de curtoazie în politică”, subliniază aceştia în raportul lor.
Cei doi cercetători şi-au realizat raportul în baza unor studii internaţionale. Sindicatul care l-a comandat a tras apoi concluzii la nivelul Suediei.
Trei persoane din patru în Suedia s-au declarat preocupate de tonul schimburilor de opinii în cadrul dezbaterilor politice, potrivit unui sondaj al Institutului Novus realizat în februarie 2026.
Una din două persoane a spus că a renunţat să mai urmărească dezbaterile politice din cauza tonului prea agresiv. În paralel, una din două persoane a afirmat că un ton mai politicos ar face-o mai dornică să urmărească aceste dezbateri.
Problema este de actualitate în Suedia, unde sunt preconizate să aibă loc alegeri legislative pe 13 septembrie.
În noiembrie, fosta preşedintă a partidului de centru, Anna-Karin Hatt, a demisionat după numai cinci luni de mandat, ca urmare a unei serii de ameninţări, ceea ce a suscitat reacţii puternice în ţara scandinavă. Ea a mărturisit că nu se mai simţea în siguranţă pentru a-şi exercita funcţia.
Potrivit unui raport al Consiliului naţional suedez pentru prevenirea criminalităţii (Bra), 25,4% dintre aleşi au declarat că au fost „victime ale unei forme de ameninţare sau hărţuire, violenţă, vandalism sau furt” în 2024.
Responsabilitatea media în această problemă a fost subliniată marţi în cursul prezentării raportului cercetătorilor de la Institutul Karolinska.
Hanna Olsson Berg, redactor-şef adjunct al cotidianului Aftonbladet, a pledat pentru o restructurare a formatelor media şi o revalorizare a conţinuturilor mai lungi.
Ea a dat ca exemplu un videoclip care a avut un mare succes pe reţelele de socializare şi în rândul publicului: ministrul cooperării, membru al Partidului Moderat (de dreapta), Benjamin Dousa, şi o responsabilă a social-democraţilor pentru integrare, Lawen Redar, figură a opoziţiei, apar într-o maşină împreună care îi duce prin suburbiile capitalei Stockholm, inclusiv în cartierele din care provin. Cei doi au arătat locurile pe unde au copilărit şi au dezbătut politică, fără batjocură sau insulte, spune Berg.