CNA vine cu precizări referitoare la eliminarea materialului audiovizual al jurnalistului Marius Tucă intitulat „Democrația a fost călcată în picioare” de pe platforma YouTube: Este un conținut cu caracter de dezinformare gravă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consiliul Național al Audiovizualului a venit luni, 31 martie, cu mai multe detalii în legătură cu solicitarea adresată platformei YouTube de a elimina materialul „Democrația a fost călcată în picioare” al jurnalistului Marius Tucă, despre care spune că este „un conținut ilegal”.

În legătură cu decizia Consiliului Național al Audiovizualului – CNA nr. 187 din data de 26.03.2025, referitoare la eliminarea materialului audiovizual cu titlul „Democrația a fost călcată în picioare” de pe platforma de partajare a materialelor video YouTube, canal Mariustucashow @mariustucashow, Consiliul face următoarele precizări :

-CNA nu „a dat jos o emisiune” a jurnalistului Marius Tucă, ci a decis să solicite platformei YouTube să acționeze împotriva unui conținut ilegal – prin eliminare, respectiv un clip video de scurtă durată (3 minute și 26 secunde).

-Considerentele care au stat la baza deciziei majoritare a Consiliului potrivit căreia materialul video analizat reprezintă conținut ilegal, în sensul că este un conținut cu caracter de dezinformare gravă, au la bază prevederile Directivei privind Serviciile Audiovizuale, jurisprudența CEDO, Constituția României, Legea Audiovizualului nr. 504, precum și normele deontologice ale profesiei*.

Consiliul Național al Audiovizualului își argumentează apoi decizia.

Astfel :

1. Utilizarea improprie a expresiei „lovitură de stat” și implicațiile acesteia :

Jurnalistul utilizează expresia „lovitură de stat” în mod repetat în raport cu deciziile Biroului Electoral Central – BEC și Curții Constituționale a României – CCR. Definiția consacrată a acestui termen se referă la un act rapid, neconstituțional și violent prin care se răstoarnă un regim legitim și se preia puterea politică. BEC este o autoritate administrativă care nu are competențe decizionale politice, iar CCR are rolul de garant al Constituției. Ambele și-au exercitat atribuțiile conform legii. Mai mult, toate deciziile BEC sunt validate de CCR, ceea ce exclude posibilitatea unei acțiuni ilegale izolate. Afirmațiile că „membrii BEC au fost puși să redacteze înainte de a hotărî”, „niște anonimi de la BEC” ar fi „tăiat democrația” reprezintă o formă gravă de denaturare a realității. O instituție care funcționează în limitele legii, sub controlul constituțional, nu poate comite o lovitură de stat.

1. Caracterul intenționat, repetitiv și programatic al comunicării :

Transcriptul materialului arată o intenție clară de inducere a unei percepții ostile, folosind expresii precum „lovitură de stat”, „ca hoții”, „au tăiat democrația”, „au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta și așa mafiot”. Acestea nu sunt simple opinii emise în spațiul public, ci afirmații sistematice, repetate, într-o intervenție video planificată, cu scopul evident de a dezinforma publicul și de a crea imaginea unei alte realități.

1. Deplasarea opiniei spre revendicarea unei cunoașteri false :

Afirmațiile jurnalistului nu sunt prezentate ca opinii personale, ci ca fapte incontestabile. În contextul materialului analizat, expresii precum „nu putem să trecem peste asta” sau „nu are voie să candideze din nu știu ce cauze” denotă un refuz al oricărui dubiu. Jurnalistul pretinde, implicit, că deține adevărul absolut și că instituțiile statului acționează abuziv și ilegal în mod deliberat. În epistemologie, o astfel de afirmație se apropie de o revendicare de cunoaștere. Dar dacă este falsă sau nefondată, aceasta devine manipulatoare. Jurnalistul nu își exprimă doar o nemulțumire, ci construiește o versiune alternativă a realității, fără probe.

1. Încălcarea gravă a regulilor jurnalistice consacrate : Afirmațiile jurnalistului încalcă cel puțin patru dintre principiile de bază ale jurnalismului :

–Adevărul – afirmațiile nu sunt susținute de probe sau documente ;

–Verificarea – nu sunt menționate surse independente sau justificări legale ;

–Separarea faptelor de opinii – afirmațiile sunt prezentate ca fapte certe ;

–Responsabilitatea socială – limbajul folosit poate inflama publicul și submina încrederea în stat. Afirmațiile jurnalistului („au tăiat democrația”, „lucrează împotriva cetățeanului”) sunt formulate ca judecăți de valoare absolute, fără delimitare între emoție și informație. Astfel, publicul nu mai poate distinge între ceea ce este opinie și ceea ce este fapt.

1. Subminarea autorităților constituționale :

Jurnalistul atacă BEC – instituție reglementată prin Legea nr. 370/2004 – și CCR – garantul Constituției conform Art. 142 din Constituția României. Acuzația de „lovitură de stat” la adresa acestor instituții, fără dovezi, constituie un atac simbolic asupra arhitecturii constituționale a României. Este un derapaj grav, care poate genera neîncredere publică în funcționarea democratică a alegerilor.

1. Depășirea limitelor libertății de exprimare :

CEDO protejează opiniile politice, dar nu protejează calomnia, dezinformarea sau afirmațiile factuale false. În cauza Lingens vs. Austria, Curtea a decis că exprimarea unei opinii trebuie să aibă o bază factuală. În acest caz, jurnalistul face o acuzație extrem de gravă (lovitură de stat), fără nicio bază legală sau probatorie. Mesajul jurnalistului Marius Tucă a fost reclamat pe considerentul că legea ar fi fost încălcată. Consiliul a analizat conținutul mesajului, plasat în ansamblul mesajelor cu conținut de informații false și de instigare la manifestări de furie populară de amploare. Manifestările de această natură care au avut loc în ultimele săptămâni au demonstrat că există o cotă de violență manifestă – au fost atacați jandarmii, au fost agresați ziariști, au avut loc incendieri și au fost vandalizate mașinile unor televiziuni. Judecarea mesajului nu trebuie să fie înțeleasă ca fiind adresată autorului, ci mesajului în sine, care a făcut parte dintr-o serie de mesaje care, în ansamblul lor, contribuie la instigarea la ură și la violență prin valorificarea unor informații false.

Concluzia CAN

Consiliul Național al Audiovizualului a concluzionat că declarația jurnalistului Marius Tucă este una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public. Se face confuzie între opinie și fapt, se aduc acuzații nefondate unor instituții fundamentale ale statului și se transmite publicului o realitate alternativă construită doar pe percepții personale radicalizate.

„Este un caz flagrant de încălcare a deontologiei jurnalistice, în care se impune sancționare proporțională, nu pentru a limita exprimarea, ci pentru a proteja spațiul democratic și încrederea în instituțiile statului. Conform tuturor standardelor – profesionale, legale, democratice – această comunicare este o dezinformare clară și trebuie tratată ca atare”, precizează reprezentanții CNA.

Referitor la afirmațiile că CNA nu are atribuții în online sau în ceea ce privește eliminarea unui conținut ilegal, inclusiv a unui conținut cu caracter de dezinformare, instituția aduce următoarele clarificări :

1. Consiliul Național al Audiovizualului își desfășoară activitatea cu deplin respect față de libertatea de exprimare și pluralismul mass-media, principii fundamentale în orice societate democratică. Totodată, CNA are obligația legală de a acționa, în limitele competențelor conferite de legislația națională și europeană, pentru a proteja publicul împotriva conținutului ilegal.
2. Începând cu anul 2024, România a transpus în legislația națională Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) prin Legea nr. 50/2024. Conform acestei legi :
   • Art. 11 alin. (1) din Legea 50/2024 prevede expres că autoritățile competente pot emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, în temeiul articolului 9 din DSA.
   • Potrivit Anexei nr. 1 a Legii 50/2024, CNA este desemnată ca autoritate competentă pentru conținuturile care intră sub incidența Legii audiovizualului nr. 504/2002, deci inclusiv pentru conținuturile media audiovizuale distribuite prin intermediul platformelor de partajare a materialelor video sau a altor servicii relevante acoperite de DSA.
3. Anul trecut, România a fost ținta unei agresiuni informatice majore, cu scopul de a deturna procesele electorale. Atacul a fost obiectivat de ascensiunea artificială, ilicită a unor actori politici pentru a se facilita accesul acestora la poziții de influență politică de la nivelul Parlamentului sau al Președinției. Mecanismele folosite în cadrul acestui proces au fost expuse public post factum și au constat în promovarea unui volum uriaș de mesaje inautentice pe unele platforme digitale. CNA a fost prima instituție care a reacționat oficial față de atacul care a pus România într-un pericol major. A doua zi după publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, CNA a identificat în platforma TikTok comportamente neautentice, destinate să compromită procesul electoral. Autoritatea a transmis o alertă către Comisia Europeană care a declanșat o anchetă la adresa platformei.
4. CNA reiterează faptul că nu emite ordine de eliminare pentru opinii, satire sau dezbateri, ci doar în cazurile în care conținutul este ilegal potrivit legislației în vigoare, cum ar fi :
   • instigarea la ură ;
   • incitarea la violență ;
   • dezinformarea cu caracter periculos care afectează sănătatea publică, securitatea națională sau integritatea proceselor democratice – atunci când acestea sunt reglementate în mod explicit de legislație (de exemplu, în perioada alegerilor sau în situații de urgență declarată).

Art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului garantează libertatea de exprimare, dar nu exclude răspunderea legală pentru difuzarea de conținut ilegal. Libertatea de exprimare nu protejează comunicarea de informații false, atunci când acestea produc prejudicii concrete și sunt încadrate legal ca atare.

Având în vedere cele expuse, Consiliul Național al Audiovizualului își menține decizia de a solicita platformei YouTube să acționeze împotriva conținutului ilegal analizat, prin eliminarea acestuia.