Ciprian Ciucu caută soluții pentru Arena Națională: pierderi de 20 mil. lei/an, concesiune în discuție. A coborât pe teren și a verificat gazonul (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, caută soluții pentru redresarea Arenei Naționale, un stadion care generează pierderi anuale de aproximativ 20 de milioane de lei. Edilul ia în calcul mai multe variante – de la păstrarea administrării la PMB până la concesionare sau un joint venture cu parteneri privați – și avertizează că situația actuală nu mai poate continua. Dezbaterea nu a ocolit conflictul dintre utilizarea stadionului pentru fotbal și organizarea marilor evenimente, iar Ciucu a coborât pe teren pentru a inspecta direct gazonul, moment surprins în imagini video.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a organizat vineri, la Arena Națională, o dezbatere despre viitorul stadionului, în contextul pierderilor financiare constante, al costurilor mari de întreținere și al nevoii de a găsi un model de administrare mai eficient.

La discuții au participat reprezentanți ai Federației Române de Fotbal, Ligii Profesioniste de Fotbal, consultanți, administratori de infrastructură sportivă, organizatori de evenimente și reprezentanți ai industriei de entertainment, inclusiv ai grupului care organizează festivalul UNTOLD.

Arena Națională produce pierderi de aproximativ 20 de milioane de lei pe an

Ciucu a spus că stadionul costă anual Primăria Capitalei în jur de 30 de milioane de lei, în timp ce veniturile generate sunt de aproximativ 10 milioane de lei, ceea ce înseamnă o pierdere de circa 20 de milioane de lei pe an.

„Pe scurt, ne costă undeva la 30 de milioane pe an administrarea, iar veniturile pe care le aduce sunt undeva la 10 milioane. Asta înseamnă că avem o pierdere pentru Primărie de 20 de milioane pe an”, a declarat primarul.

Edilul a insistat că actualul model nu mai poate continua și că obiectivul principal este reducerea pierderilor, fără ca arena să fie lăsată să se degradeze în continuare.

„Obiectivul, în primul și în primul rând, este să nu mai producă pierderi și să fie temeinic administrată”, a spus Ciucu. El a adăugat că Bucureștiul trebuie să folosească mai bine această infrastructură și să intre „pe harta marilor festivaluri europene”, dar și să poată găzdui competiții sportive importante.

Patru variante luate în calcul pentru viitorul stadionului

În cadrul dezbaterii, primarul a prezentat cele patru scenarii analizate de PMB pentru viitorul Arenei Naționale:

• păstrarea actualei formule, fără schimbări;
• administrarea de către Primărie, printr-o structură dedicată sau o entitate separată, în genul companie municipală;
• concesionarea către un operator sau consorțiu privat;
• asocierea în participațiune (joint venture) între municipalitate și o entitate interesată.

Ciucu a insistat că nu are o opțiune deja decisă și că vrea ca alegerea să fie făcută transparent, după consultări și analize.

„N-am niciun fel de parti-pris. Discuția aceasta este o discuție de plecare și este dovada transparenței și a modului în care vrem să luăm decizia împreună cu principalii factori interesați”, a spus edilul.

Potrivit acestuia, Primăria va merge mai departe cu consultări de piață și va căuta firme de consultanță care să evalueze toate scenariile, costurile reale, necesarul de investiții și durata optimă a unui eventual contract de concesiune.

Ciucu: Primăria trebuie să păstreze un anumit control

Primarul general a precizat că, indiferent de formula aleasă, municipalitatea trebuie să păstreze pârghii de control asupra stadionului, având în vedere importanța simbolică și strategică a Arenei Naționale.

„Nu vreau să se întâmple ca arena să fie exploatată, să nu fie bine întreținută și să se degradeze mai departe. Asta nu vreau deloc. Va trebui să existe un plan foarte clar de mentenanță și investiții”, a afirmat Ciucu.

În cazul unei concesiuni, edilul a spus că Primăria ar putea păstra un anumit număr de zile pe an în care să poată utiliza arena.

„Mă gândeam chiar că putem să o concesionăm, dar să păstrăm pentru Primărie un număr de zile, un fel de drept de uz, de exemplu 10 zile pe an, doar așa mai putem ține un anumit control”, a explicat el.

„Nu avem cultura mentenanței în România”

Un subiect aparte al dezbaterii a fost starea tehnică a stadionului și lipsa unei administrări concentrate exclusiv pe mentenanță.

Directorul de investiții din Primărie, Cătălin Aflat, a arătat că, potrivit unei expertize realizate împreună cu UTCB, necesarul de investiții și remediere pentru Arena Națională este de ordinul zecilor de milioane, iar doar costurile de operare și utilități rămân foarte ridicate. Numai utilitățile au ajuns, potrivit datelor prezentate, la aproximativ 6 milioane de lei.

Ciucu a criticat lipsa unei culturi a întreținerii preventive în administrație.

„Nu avem cultura mentenanței în țara asta. Facem investiții, le lăsăm să se degradeze și după aceea avem nevoie de alte investiții semnificative, care costă mai mult decât mentenanța”, a spus primarul.

El a argumentat că tocmai de aceea este nevoie de o structură sau de un operator care să se ocupe zilnic de stadion și să intervină rapid atunci când apar probleme, nu doar punctual.

Tensiuni între fotbal și marile evenimente

O altă temă a fost conflictul dintre folosirea Arenei Naționale pentru fotbal și utilizarea ei pentru festivaluri, concerte și alte evenimente de mare amploare.

Ciucu a recunoscut deschis că există o tensiune între cele două direcții de utilizare.

„Există această tensiune și vreau ca ea să fie pusă pe masă. Clar că este o tensiune între cei care vor să beneficieze de scopul principal pentru care a fost făcută arena, adică evenimente sportive, și cei care vor și exploatarea pentru evenimente mari, scopul scundar”, a spus primarul.

El a explicat că una dintre marile dificultăți va fi chiar scrierea unui caiet de sarcini care să împace calendarul fotbalistic cu nevoia de a atrage concerte și festivaluri.

„Liga are un calendar de meciuri care poate intra în contradicție cu ce își doresc organizatorii de evenimente. Tensiunea există și de aceea am vrut să discutăm pe față”, a afirmat edilul.

FRF cere prioritate pentru meciuri

Din partea Federației Române de Fotbal, reprezentanții prezenți la dezbatere au susținut că arena trebuie să rămână în primul rând un stadion destinat meciurilor.

FRF a transmis că nu cere exclusivitate totală, dar solicită prioritizarea competițiilor sportive, argumentând că aproximativ 90% dintre evenimentele organizate pe Arena Națională sunt meciuri de fotbal.

Federația a insistat și asupra importanței păstrării unui gazon de calitate, atrăgând atenția că evenimentele non-sportive pot afecta suprafața de joc și pot crea probleme de calendar.

UNTOLD: Bucureștiul are potențial, dar arena nu este încă suficient de competitivă

La dezbatere a intervenit și Edy Chereji, reprezentant al grupului care organizează festivaluri precum UNTOLD, care a transmis că Bucureștiul are potențial major, dar că Arena Națională, în forma actuală, nu oferă încă o propunere suficient de competitivă față de alte mari stadioane din Europa.

Chereji a spus că organizatorii înțeleg nevoia de coexistență între fotbal și marile evenimente și că o capitală europeană trebuie să le poată găzdui pe ambele.

„Noi înțelegem această nevoie a unui oraș de a conviețui atât cu evenimente de tip concert și festival, cât și cu evenimentele fotbalistice, sportive sau de altă natură. Vedem nevoia ca într-o capitală europeană să existe toate aceste evenimente care produc valoare”, a declarat acesta.

El a amintit și de dezvoltarea proiectului UNTOLD București, despre care a spus că are „un potențial major” tocmai pentru că este organizat în Capitală, principalul punct de acces pentru turiștii străini.

În același timp, Chereji a avertizat că, din perspectiva unui organizator, Arena Națională nu este încă atractivă în competiția regională pentru marile producții internaționale.

„Din perspectiva mea, ca organizator, pot să vă spun că nu este o ofertă foarte competitivă în comparație cu alte locații similare din Europa”, a afirmat reprezentantul UNTOLD.

El a mai spus că grupul este dispus să analizeze toate variantele propuse de Primărie, inclusiv concesionarea sau alte formule de administrare, însă cheia rămâne scăderea costurilor și crearea unui cadru predictibil pentru evenimente mari.

Potrivit lui Chereji, competiția în regiune este foarte puternică, iar Bucureștiul este în prezent mai puțin competitiv decât alte piețe apropiate.

„Este o mare bătălie în acest moment în toată regiunea. Suntem mai puțin competitivi decât Ungaria și decât alte piețe din jurul nostru, cu costurile pe care le avem pentru aceste evenimente”, a spus el.

Modele europene și venituri din activități colaterale

Consultanții și reprezentanții companiilor de profil prezenți la discuție au menționat că marile stadioane europene nu se bazează doar pe încasările din meciuri sau din chirii punctuale, ci pe un ecosistem mai larg de venituri.

Au fost invocate exemple precum Allianz Arena, stadioane din Londra, Torino sau Madrid, unde veniturile importante vin și din spații comerciale, naming rights, tururi, activări de brand și exploatarea zonelor adiacente.

În acest context, unul dintre participanți a ridicat întrebarea de ce Arena Națională nu are încă un nume comercial, ceea ce ar putea genera un venit anual consistent. Ciucu a răspuns că această variantă este deschisă, dar că va trebui discutat ce tipuri de industrii ar fi acceptate într-un asemenea parteneriat, pentru că sunt cele sensibile gen tutun sau pariuri.

Ce urmează

La finalul dezbaterii, primarul general a anunțat că urmează o etapă de consultări politice și de piață, după care PMB ar putea lansa procedurile pentru selectarea unui consultant care să facă analiza de scenarii și să asiste administrația în procesul decizional.

„Cel mai probabil o să dăm drumul la o serie de consultări de piață cu firmele mari care au expertiză și experiență, să ne asiste în derularea procesului”, a spus Ciucu.

El a precizat că analiza va include o componentă de comunicare publică, o componentă de evaluare a scenariilor și una de asistență până la eventuala semnare a unui contract.

„Poate să iasă o variantă pozitivă, poate să fie neutră, poate să fie chiar negativă, în sensul că și după o concesiune sau o asociere Primăria să mai contribuie cu anumite sume. Dar vreau ca tot acest demers să fie dincolo de orice bănuială”, a declarat edilul.

Mesajul final al lui Ciucu a fost că problema nu mai poate fi ignorată.

„Mai ușor ar fi să mă fac că nu există problema, să pun 30 de milioane anul acesta, 40 anul viitor. Dar nu pot să mă uit în altă parte. Trebuie să luăm cea mai bună decizie împreună”, a conchis primarul general.

La finalul discuțiilor despre costurile de întreținere și tensiunile dintre fotbal și evenimente, Ciucu a coborât pe teren ca să vadă gazonul de aproape, iar imaginile surprinse video îl arată cum pune mâna pe suprafața de joc, într-un gest menit să arate că vrea să verifice direct starea arenei și problemele despre care s-a vorbit în cadrul dezbaterii.