Cercetătorii de la Universitatea ”Al. I Cuza” din Iaşi caută un potenţial tratament pentru Alzheimer în deşeurile de tutun / Noua substanţă a demonstrat efecte benefice asupra memoriei şi funcţiei cerebrale în studiile preliminare de laborator pe animale

Cercetătorii de la Facultatea de Biologie a Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) susţin că au dezvoltat o metodă de transformare a deşeurilor toxice de tutun într-un compus cu potenţial în tratarea bolii Alzheimer, transmite News.ro.

Folosind o bacterie din natură, echipa de cercetători de la universitatea ieşeană converteşte deşeurile contaminate cu nicotină într-o substanţă care ”a demonstrat efecte benefice asupra memoriei şi funcţiei cerebrale în studiile preliminare de laborator pe animale”.

Cercetarea, coordonată de profesorul Marius Mihăşan, ar putea contribui atât la reducerea deşeurilor toxice din industria tutunului, cât şi la găsirea unor noi tratamente pentru bolile care afectează sistemul nervos.

”Studiem cum am putea să eliminăm un deşeu toxic şi să îl convertim într-un compus care ar putea ajuta la combaterea uneia dintre cele mai provocatoare boli ale umanităţii. Bacteria pe care o folosim poate procesa deşeurile de nicotină şi produce un compus numit 6-hidroxi-L-nicotina, ce are proprietăţi terapeutice şi rămâne mai mult timp în organism, având potenţialul de a oferi beneficii mai susţinute”, a declarat profesorul Marius Mihăşan.

Potrivit acestuia, industria tutunului produce cantităţi mari de deşeuri contaminate în fiecare an, iar substanţele toxice intră în sol şi apă nu doar de la ţigările neterminate, ci şi în urma procesului industrial prin care sunt produse. Astfel, deşeurile pot contamina atât pânza freatică, cât şi solul, având efecte negative asupra sănătăţii umane.

Pentru a gestiona acest pericol de sănătate publică, cercetătorii UAIC au apelat la un ”inamic” natural al nicotinei, respectiv o bacterie din sol numită Paenarthrobacter nicotinovorans ATCC 49919, care se hrăneşte cu nicotină şi produce o substanţă care seamănă cu aceasta, dar are efecte benefice mai puternice.

”Primul avantaj ar fi că decontaminăm mediul”, a afirmat Lucian Hriţcu, expert în neurobiologie de la aceeaşi facultate şi co-autor al studiilor.

”Când punem această bacterie pe terenul impregnat cu nicotină, aceasta îl va depolua. În al doilea rând, bacteria care consumă nicotina poate să producă un compus care să ajute şi la sănătatea umană”, adaugă profesorul Hriţcu.

Compusul produs prin acest proces bacterian natural, 6-hidroxi-L-nicotina (6HLN), a oferit câteva rezultate promiţătoare în studiile de laborator legate de boala Alzheimer şi alte afecţiuni neurodegenerative, spun cercetătorii ieşeni.

Boala Alzheimer afectează peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial prin pierderea memoriei, declinul cognitiv şi moartea celulelor cerebrale. Tratamentele actuale oferă beneficii limitate şi provoacă deseori efecte secundare. Comunitatea medicală este în căutarea atât a cauzei bolii, cât şi a unor tratamente mai eficiente pentru simptomele acesteia, iar echipa de cercetători de la Iaşi afirmă că o soluţie ar putea fi substanţa studiată la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”.

”Nicotina este toxică şi creează dependenţă, dar are şi proprietăţi pozitive: poate îmbunătăţi cogniţia, memoria, atenţia, în special la persoanele vârstnice. Noi am sperat ca 6HLN să păstreze efectele benefice ale acesteia şi să le omită pe cele adverse”, a precizat profesorul Lucian Hriţcu.

Simulările pe computer şi studiile pe animale conduse de cercetătorul Răzvan Ştefan Boiangiu în timpul doctoratului său au confirmat această ipoteză, mai spun profesorii ieşeni.

”Rezultatele noastre au arătat că, datorită unei mici modificări faţă de structura nicotinei, substanţa nouă se ataşează mai puternic la un receptor specific din creier. Acest lucru sugerează că ar putea să determine un efect identic cu cel al nicotinei, dar ar putea să îmbunătăţească cogniţia în măsură mai mare”, a declarat Răzvan Ştefan Boiangiu.

Substanţa a fost testată atât pe şobolani şi peşti sănătoşi, cât şi pe animale cărora le-au fost induse câteva simptome ale bolii Alzheimer, incluzând demenţa. Ulterior, au fost analizate şi probe din ţesutul cerebral al acestora pentru a măsura cum a fost afectată deteriorarea celulelor. Substanţa produsă de bacterie, 6HLN, a avut rezultate superioare faţă de nicotină.

Conform evaluărilor cercetătorilor UAIC, substanţa a arătat în studiile preliminare pe animale potenţialul de a îmbunătăţi memoria pe termen scurt, de a reduce comportamentele de tip anxios şi depresiv, de a diminua degradarea celulelor creierului, de a îmbunătăţi mecanismele de protecţie ale ţesutului cerebral şi de a optimiza funcţia cognitivă. De asemenea, în studiile de până acum există indicii că substanţa ar fi mai bine tolerată şi ar afecta creierul mai puţin.

”Potenţialele efecte negative trebuie însă studiate mai bine”, avertizează profesorul Marius Mihăşan.

Cercetătorii ieşeni pot obţine acum această substanţă în laborator, printr-o metodă ecologică, ce foloseşte bacteria modificată.

Echipa de la universitatea din Iaşi este în căutarea unor parteneri din industrie interesaţi de colaborare, pentru ”a transforma această cercetare la nivel fundamental într-un produs ce poate ajuta societatea”.