G4Media.ro

Cele șase dosare fierbinți ale noului război rece. Fie că sunt teritoriale,…

Cele șase dosare fierbinți ale noului război rece. Fie că sunt teritoriale, politice sau economice, diferendele dintre Beijing și Washington dezvăluie lupta de influență tot mai mare în toate domeniile

Locuri, momente, subiecte, multe sunt elementele care permit să se măsoare starea relațiilor și opozițiilor, nu întotdeauna rupturii, între Statele Unite ale lui Donald Trump și China lui Xi Jinping. Trecere în revistă a tensiunilor și divizărilor dintre Beijing și Washington.

1. Înfruntare pe tema Hong Kong-ului

Joi, votarea de către Adunarea Națională Populară chineză a legii privind protejarea “securității naționale în regiunea administrativă specială Hong Kong” riscă să dea o lovitură mortală acordului de retrocedare din 1997 și principiului “o țară, două sisteme”.

Textul legii urmărește să se lupte împotriva “separatismelor”, “subminărilor”, “actelor teroriste”. Este un răspuns la manifestațiile de anul trecut față de proiectul de lege al guvernului din Hong Kong de a facilita extrădările către China. Și un mijloc de a bloca scrutinul legislativ din 6 septembrie în care China se teme de o victorie a democraților.

“Deja, arestarea a 15 opozanți în aprilie a fost semnalul că Beijingul intentionează să meargă mai departe cu preluarea puterii”, analizează Jean-Philippe Béjâ, director de cercetare emerit la CNRS (Ceri). “Votarea acestei legi, o acțiune extrem de gravă, arată că regimul chinez a abandonat speranța de a obține votarea acestui text de către guvernul din Hong Kong. Și instalarea unor agenții de securitate chineze pe acest teritoriu este o nouă amenințare gravă pentru libertăți”.

Duminică, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Robert O’Brien, a repetat că Hong Kong-ul și-ar putea pierde statutul comercial privilegiat în Statele Unite dacă legea va fi adoptată. Luni, ministrul chinez al afacerilor externe a răspuns că Statele Unite nu au dreptul “să se amestece”, estimând că legile aplicate în Hong Kong “țin cu totul de suveranitatea Chinei. […] Dacă Statele Unite sunt decise să facă rău intereselor Chinei, China va lua măsurile necesare pentru a răspunde”.

“Dar nu este vorba de o problemă internă”, spune Jean-Philippe Béjâ. “Sunt enorm de multe interese în joc, cu multinaționale care își au sediul la Hongkong. Suprimarea statutului comercial ar fi o bombă atomică în acest moment. Într-o primă etapă, Washingtonul poate înăspri legea federală privind democrația și drepturile omului în Hong Kong [revizuită în fiecare an]. Să nu uităm că liderii chinezi și cei din Hong Kong au rude în Statele Unite și în Europa”.

2. Războiul comercial relansat

În centrul strategiei protecționiste “America First”, Donald Trump s-a lansat la începutul anului 2018 într-o confruntare comercială cu China, impunând taxe vamale punitive pe oțel, aluminiu, bunuri tehnologice și alte produse importate.

Obiectivul: să facă să cedeze Beijingul, acuzat că inundă piața cu supracapacitățile sale subvenționate, să reducă abisalul deficit comercial al Statelor Unite cu gigantul chinez – 345,6 miliarde de dolari în 2019 -, să forțeze deschiderea pieței chineze și să denunțe furtul de proprietate intelectuală.

Washingtonul a impus taxe pe bunuri chinezești în valoare de 550 de miliarde de dolari; Beijingul, a impus, ca represalii, taxe pe produse americane în valoare de 110 miliarde de dolari. Contrar celor repetate de Trump, taxele vamale pe importurile chinezești nu au fost plătite de China, ci de industriașii americani care importă produse chinezești aflate sub incidența taxelor. O organizație de liber-schimb, Tariffs Hurt the Heartland, a evoluat la 46 de miliarde de dolari costul acestor taxe pentru companiile americane.

Semnarea în ianuarie a acordului, în care China se angajează să cumpere bunuri americane suplimentare în doi ani în valoare de 200 de miliarde de dolari, a fost văzută că o etapă a destinderii.

Dar tensiunile se concentrează în aceste zile pe sectorul tehnologic și liderul mondial al 5G, Huawei. La jumătatea lui mai, Washingtonul a anunțat o serie de măsuri destinate să împiedice compania chinezească să pună la punct semiconductori în străinătate cu ajutorul tehnologiei americane.

Măsuri care au dus la proteste ale Bejingului, care denunță o “reprimare irațională” față de gigantul chinez, aflat deja în centrul disputei comerciale. Ca reacție, regimul a amenințat cu represalii marile grupuri americane.

Potrivit “Global Times”, cotidian naționalist de stat, Beijingul pregătește o listă neagră pe care s-ar afla Qualcomm, Cisco sau Apple. Încă neclară în detalii, lista ar include entități care “iau măsuri discriminatorii din motive ne-comerciale” și care “pun în pericol afacerile unor companii chinezești”.

China lasă să se înțeleagă că ar putea suspenda comenzile de Boeing.

3. Taiwanul pe linia roșie

De la alegerea lui Tsai Ing-wen la președinția Taiwanului în 2016, relațiile dintre cele două maluri ale strâmtorii Formoza nu au fost niciodată atât de tensionate.

Realegerea lui Tsai în ianuarie, văzută ca un referendum pe tema viitorului insulei  – independența de facto – și acțiunile autorităților în lupta contra Covid-19, a readus insula în avanscenă și în “punctul de ruptură cel mai periculos  în relațiile americano-chineze”, scria Zoe Leung, directoarea programului Asia de Est de la institutul East-West pentru site-ul “The Diplomat” la mijlocul lui mai.

Pe 26 mai, Trump a promulgat legea privind inițiativa de protecție internațională și întărire a aliaților Taipei–ului (Taiwan Protection Act), care urmărește să susțină inițiativele de integrare a acestei țări în instanțele internaționale.

Primul furnizor de arme și al doilea partener comercial al Taipeiului, Wasingtonul a întărit legăturile cu administrația Tsai, urâtă de Beijing. Dar, spre deosebire de 2016, Trump s-a ferit s-o felicite direct pentru realegerea sa.

Duminică, Wang Yi, ministrul chinez al afacerilor externe, a cerut Statelor Unite să “nu provoace China pe linia roșie a Taiwanului”.

4. Marea tuturor pericolelor

Marea Chinei de Sud, care se întinde din Taiwan până în Singapore, este în centrul unei lupte de influență exacerbate care se bazează și pe libertatea de navigare.

O treime din comerțul maritim mondial trece prin această mare foarte bogată în pește, petrol și gaz. Nesocotind legislația, China a decis de câțiva ani să-și extindă suveranitatea pe 80% din zonă, pe baza insulițelor și zonelor cu apă puțin adâncă și intenționează să reglementeze trecerea sub acoperirea “drepturilor istorice”.

În plină criză de Covid-19, regimul chinez a reînceput să-și avanseze pionii: desfășurarea unor nave militare, științifice și de pescuit, acroșaje cu nave ale țărilor vecine și crearea de unități administrative în insulele Paracel și Spratley.

Miza este majoră, pentru că armata americană are nevoie să navigheze în aceste mări.

5. OMS în centrul furturnii

Pandemia de Covid-19 a slăbit Organizația Mondială a Sănătății (OMS), deja lipsită de putere și puțin coercitivă.

Criticată pentru amânările sale și lentoarea din primele săptămâni, acuzată de complezență față de regimul chinez (care a întârziat să comunice) și sub presiune pentru a primi Taiwanul în rândurile sale, OMS și etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus – considerat prea supus Beijingului – au fost luați drept țintă de către Trump. Care și-a arătat din nou disprețul față de multilateralism.

Pe 19 mai, președintele american a anunțat ”o suspendare temporară a finanțării” și a dat OMS 30 de zile să facă “îmbunătățiri”.

Apoi, Xi Jinping a avut eleganța să anunțe plata a două miliarde de dolari pe doi ani, să promită un vaccin și să accepte din vârful buzelor o “evaluare” a pandemiei.

6. Lagărele uigure

Din 2016, regimul comunist chinez impune minorităților musulmane din Xinjiang o represiune teribilă care seamănă cu un genocid cultural.

Sub pretextul luptei antiteroriste, cel puțin un milion de uiguri au fost trimiși în lagăre de reeducare politică sau muncă forțată. Familiile sunt despărțite, religia batjocorită, elita intelectuală arestată, regiunea izolată și fiecare cetățean supus unei supravegheri high-tech.

În fața acestui asalt neobișnuit la adresa drepturilor omului, decis la cel mai înalt nivel la Beijing, instanțele internaționale, democrațiile și lumea musulmană sunt incredibil de tăcute.

Doar americanii au decis să treacă la acțiune. Din octombrie, 28 de organizații guvernamentale și comerciale chineze acuzate că iau parte la reprimarea uigurilor au fost puse pe lista neagră, în special giganții videosupravegherii și inteligenței artificiale.

Vineri, Washingtonul a adăugat pe listă un institut științific al Ministerului Securității publice și opt alte întreprinderi, declanșând furia Beijingului.

Sursa: Liberation / Autori: Arnaud Vaulerin, Laurence Defranoux, Isabelle Hanne, Zhifan Liu / Traducere: Gabriela Sîrbu

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Este clar ca un imperiu ca USA este pe duca ,vor mai fi cateva zvarcoliri fara rost ale USA si mortul e pe masa ,dupa care, China se va ocupa de UE.
    Este foarte clar ca noul imperiu se numeste China.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.