Home » Articole » Cel puțin 17 din cei 40 de complici ai oligarhului fugar Ilan Șor, judecați în R. Moldova, au fugit din țară înainte de a fi condamnați / Unii se relaxează în vacanțe în Turcia, alții sunt în Rusia

Cel puțin 17 din cei 40 de complici ai oligarhului fugar Ilan Șor, judecați în R. Moldova, au fugit din țară înainte de a fi condamnați / Unii se relaxează în vacanțe în Turcia, alții sunt în Rusia

Cel puțin 17 din cei 40 de complici ai oligarhului fugar Ilan Șor, judecați în R. Moldova, au fugit din țară înainte de a fi condamnați / Unii se relaxează în vacanțe în Turcia, alții sunt în Rusia
Diana Șoșoacă și oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul Economic din Sankt Petersburg, supranumit ”Davosul lui Putin” sursa foto: Facebook / Diana Iovanovici Șoșoacă - Oficial
Ascultă articolul

Aproape jumătate din cei 40 de complici ai oligarhului fugar Ilan Șor judecați în R. Moldova au fugit din țară înainte de a fi condamnați, a descoperit Europa Liberă Moldova. Unii se relaxează în vacanțe în Turcia și postează pe rețelele sociale fotografii.

Mihail Nebunelea, fost președinte al organizației Cimișlia a Partidului Șor, declarat neconstituțional în R. Moldova, condamnat pe 1 octombrie 2025 la cinci ani de închisoare cu executare, era la sfâșitul lunii iunie în Antalya, la un hotel de lux.  Este acuzat că ar fi acceptat 3 milioane de lei moldovenești (150.000 de euro) de la gruparea lui Ilan Șor pentru a mobiliza protestatarii la demonstrațiile anti-guvernamentale din 2022.

- articolul continuă mai jos -

A postat pe Facebook fotografii cu el și cu familia lui în vacanța din Turcia.

Pentru Nebunelea, Antalya pare să fi fost doar o destinație de vacanță. Din informațiile Europei Libere, el ar fi fugit din R. Moldova în Rusia, de unde nu se ferește să-și dezvăluie public prezența.

De la Moscova, acolitul lui Șor continuă să critice guvernarea de la Chișinău pe rețelele de socializare.
În tot acest timp, justiția din R. Moldova îl caută.

Contactat de Europa Liberă, Mihail Nebunelea a evitat să confirme unde se află, afirmând că informațiile bazate pe „fotografii sau postări pe rețelele de socializare […] nu reprezintă o imagine completă a situației mele”.

El susține că dosarul penal împotriva sa „are un caracter politic” și respinge categoric acuzațiile formulate împotriva sa.

Totodată, nu recunoaște condamnarea în primă instanță, susținând că aceasta „nu este rezultatul unui proces echitabil și independent”.

Nebunelea afirmă că își va apăra drepturile „prin toate mijloacele legale disponibile”, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă va considera că acestea i-au fost încălcate.

În ceea ce privește prezentarea sa în fața autorităților, el spune că aceasta „va depinde de evoluția procesului și de existența unor garanții reale privind un proces independent și echitabil”.

Condamnații fug, autoritățile tac

Cazul lui Nebunelea nu este singular.

Alți 16 lideri locali și membri ai „grupării criminale Șor” condamnați în primă instanță sau definitiv pentru că ar fi primit ilegal bani de la Șor au dispărut înainte de a-și afla sentințele.

Toți au fost dați în urmărire de judecători.

Sarcina găsirii lor este a Inspectoratului General al Poliției (IGP). Instituția a refuzat să spună Europei Libere Moldova care este stadiul căutării lui Nebunelea și a celorlalți 16 fugari, invocând că informațiile sunt confidențiale și că, oferindu-le, ar încălca regimul datelor cu caracter personal.

Pe cine ar trebui să caute autoritățile moldovene

Leonid Bîrca, vicepreședintele organizației teritoriale Anenii Noi, nu doar că a reușit să părăsească țara în vara anului 2025, în ciuda interdicției, dar s-a și angajat în Germania.

De acolo, Bîrca a solicitat instanței, prin intermediul avocatului său, continuarea procesului în lipsă, spunând că nu poate ajunge la ședințele de judecată pentru că „lucrează oficial peste hotarele țării în compania REWE”.

Alți trei lideri locali ai grupării lui Șor, Anatolie Rujanschi, Vasili Filipov și Constantin Goluță, au reușit să fugă de justiție înainte de a fi condamnați de prima instanță, deși aveau interdicția de a părăsi țara. Cei trei ar fi primit, împreună, circa 12,7 milioane de lei de la Șor, bani pe care justiția a decis că ar trebui confiscați.

Toți trei neagă acuzațiile.

Dosarul „Șor”

40 de persoane au fost condamnate în dosare de finanțare ilegală a partidelor grupării Șor, 21 – definitiv. Dosarele altor 19 persoane sunt încă judecate la Curtea de Apel.

Pentru 17 dintre cei 40 de condamnați, judecătorii au dispus anunțarea lor în căutare și arestarea preventivă. Potrivit legislației R. Moldova, această măsură poate fi luată și înainte de o decizie definitivă de condamnare.

Alți 14 au fost condamnați cu suspendare și rămân în libertate, cu obligația de a se prezenta la organul de probațiune.

Iar cinci au primit condamnări la câte patru ani de închisoare, însă vor executa efectiv doar câte doi ani de detenție, după ce judecătorii au decis suspendarea condiționată a executării restului pedepsei pentru o perioadă de probațiune de doi ani.

Patru persoane se află în arest preventiv și așteaptă verdictul Curții de Apel.

Trăgând linie: din cei 40 de acuzați, doar cinci persoane au ajuns să-și ispășească efectiv pedeapsa în penitenciar.

Este vorba despre trei ex-președinți ai organizațiilor teritoriale ale Partidului Șor: Vadim Cucoș, Andrei Simacovici, Roman Nicoară, precum și fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, și Svetlana Popan, fostă secretară a Partidului Şor.

Condamnat în R. Moldova, în lipsă, la 15 ani de ani închisoare în dosarul „Frauda bancară”, Ilan Șor s-a aflat din anul 2019 în Israel, fiind și cetățean israelian. Autoritățile moldovene au cerut de mai multe ori Israelului să-l extrădeze, dar fără rezultat. De la începutul lui februarie 2024, Șor s-ar afla la Moscova.

De ce reușesc inculpații să fugă

Legea din R. Moldova pedepsește evadarea doar dacă o persoană fuge dintr-un penitenciar sau izolator de urmărire penală. Nu și dacă încalcă arestul la domiciliu sau interdicția de a părăsi țara.

Aceste cazuri sunt tratate în prezent ca simple abateri de la condițiile măsurii preventive, fără consecințe penale reale.

Procedura de dare în căutare funcționează prin așa-numitul „consemn” – o înregistrare a persoanei în bazele de date ale statului, menită s-o oprească la frontieră.

Consemnul nu are o definiție unitară în Codul de procedură penală și e reglementat fragmentat, recunoaște chiar Guvernul R. Moldova, într-un proiect de lege lansat recent în dezbatere publică, prin care vrea să modifice procedura.

Oameni-cheie ai rețelei Șor

Cei 40 de condamnați – printre care 17 fugari – nu sunt singurii membri ai „rețelei Șor”. Alții sunt încă cercetați și nu au fost trimiși în judecată

Din sentința de condamnare a Marinei Tauber aflăm și câteva nume.

Printre ei: Victor Guțuleac – fost ofițer de investigații al Centrului Național Anticorupție; Vitalie Balinschi – fost vicepreședinte al Partidului Șor; Tudor Balițchi – fostșef al Serviciului Vamal; ex-deputatul Igor Himici și alți trei apropiați de-ai lui Ilan Șor.

Șapte dintre ei au reușit să fugă din R. Moldova în iulie 2022, în doar câteva zile, în urma unei scurgeri de informații din anchetă. Mai exact – au fost avertizați că urmează să fie arestați.

După ce au obținut în instanță anularea mandatelor de arestare, unii dintre ei s-au întors în țară.

Știri video

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole