Ce urmează după uciderea generalului iranian Qasem Soleimani? Experții internaționali preconizează replici dure, dar care nu vor declanșa al treilea război mondial: Violențele vor escalada, dar Iranul nu se poate măsură cu SUA din punct de vedere militar

„SUA au eliminat al doilea cel mai puternic om din Iran, descris de unii drept un «martir viu». Uciderea lui va fi considerată ca fiind un atac nemijlocit asupra regimului și a conducătorului suprem, de care Soleimani a fost în mod excepțional apropiat. Poziția SUA în Irak poate deveni nesustenabilă, deoarece Iranul poate face din acest teatru terenul de luptă central în campania sa asimetrică împotriva SUA”, afirmă Miller, care precizează că nu se știe dacă eliminarea lui Soleimani a venit în urma unei analize tactice.

„Dintr-o singură lovitură, președintele Donald Trump a distrus cea mai importantă linie roșie din Orientul Mijlociu – granița dintre Iran și Irak. Pe această linie s-a dus un război de opt ani între aceste două națiuni din 1980 până în 1988 – și cu un cost de aproximativ 500.000 de vieți ale militarilor. Acum, cu o singură acțiune prost considerată, Trump ar putea duce America într-un alt război major din Orientul Mijlociu”, afirmă și David Andelman.

Într-o analiză Deutsche Welle semnată de Rainer Sollich se arată că „toate semnele indică o escaladare a violenței ca urmare a asasinării generalului iranian Qassem Soleimani”.

„Situația este explozivă, Iranul și aliații săi au jurat deja răzbunare. Pare inevitabil ca mai multă violență să vină – și că situația ar putea fi rapid scăpată de sub control. (…) Iranul poate răspunde militar, deși nu este singura opțiune a țării. Mulțumită în mare parte activităților militare și de colectare a informațiilor eficiente ale lui Soleimani, Iranul are o rețea complet funcțională de forțe auxiliare bine armate în regiune”, precizează acesta, apreciind că „uciderea lui Soleimani a fost o greșeală politică”.

Rainer Sollich consideră că președintele Donald Trump riscă să perpetueze sentimentul antiamerican și antioccidental în regiune.

Potrivit unei analize din New York Times semnată de Max Fisher, se așteaptă ca reacțiile Iranului să fie asimetrice, ceea ce înseamnă utilizarea de mici grupuri de atac pentru a viza forțele americane, aliații sau interesele economice. Iranul a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a viza civili.Adversarii americani au avut puțin succes în utilizarea atacurilor asimetrice pentru a forța Washingtonul să-și revizuiască acțiunile, la fel cum Statele Unite nu au găsit niciodată o strategie fiabilă pentru descurajarea atacurilor asimetrice.

„Cel mai mare risc poate fi că războiul asimetric iranian ajunge într-un punct în care Statele Unite se simt obligate să lovească direct Iranul. Analiștii se tem că acest lucru ar putea duce la un război direct, susținut, dar nimeni nu poate spune cu siguranță cât de ușor ar putea fi declanșat acesta”, se arată în analiza New York Times.

Potrivit acesteia, Iranul cu greu ar putea câștiga un război cu Statele Unite, dar forțele sale convenționale ar face ca orice război la sol să fie costisitor și de durată.

• Citește integral în The New York Times

„Iranul nu poate lupta cu SUA într-un război convențional – pur și simplu nu se poate măsura cu Statele Unite în ceea ce privește activele sale militare”, spune și experții în Orientul Mijlociu intervievați de Euronews.

„Cu toate acestea, ceea ce face bine Iranul este războiul asimetric. Iranul a petrecut mulți ani – în special de la revoluția din 1979 – construind capital critic în state precum Libanul, Siria și Irak, în locuri în care Statele Unite – indiferent cât de mulți bani sau ce arme sofisticate ar avea – nu pot construi acel capital critic la sol”, arată aceștia.

„Vor fi represalii grave, dar probabil că uciderea de către americani a principalului general din Teheran nu va duce la un al treilea război mondial”, potrivit specialiștilor în relații internaționale citați de CityNews.

Express amintește că SUA s-au retras din acordul nuclear la 8 mai 2019, dar, în ciuda acestui fapt, Iranul a rămas angajat în fața tratatului și a celorlalte acorduri din cadrul acestuia, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care inspectează siturile nucleare iraniene și emite trimestrial rapoarte privind conformitatea acestora.

Iranul nu are încă o bombă nucleară complet echipată, dar cu uraniul stocat, țara se îndreaptă în direcția construirii unei bombe.

Deoarece încă nu are arme nucleare, este imposibil pentru Iran să efectueze în prezent un atac nuclear la scară largă.

Cu toate acestea, este posibil ca Teheranul să poată folosi programul său de rachete în creștere pentru a viza navele și trupele americane din zonă, mai arată Express.

Soleimani, care conducea o unitate specială a Gărzii Revoluţionare din Iran, a fost o figură centrală a politicii iraniene şi din Orientul Mijlociu. El şi adjunctul său au fost ucişi într-un atac aerian american la un aeroport din Bagdad.

Moartea lui Soleimani a amplificat tensiunile deja ridicate dintre Iran şi Statele Unite şi a provocat temeri legate de o reacţie a Iranului şi a forţelor aliate.

După atacul de joi, Departamentul Apărării a emis un comunicat în care a afirmat că atacul a avut scopul ”de a descuraja alte planuri de atac ale Iranului” şi că armata americană va continua ”să ia toate măsurile necesare pentru protejarea oamenilor şi intereselor noastre, ori nde se află în lume”.

Un oficial înalt din Departamentul de Stat a declarat vineri că Soleimani a plănuit atacuri împotriva personalului diplomatic şi militar din Irak, Siria, Liban şi regiunea Orientului Mijlociu.

Ultimele dezvăluiri au fost făcute după ce miliţii susţinute de Iran au atacat ambasada SUA din Bagdad. Atacul care a avut loc pe parcursul a două zile l-a determinat pe Trump să ordone iniţial desfăşurarea a aproximativ 750 de militari americani de la a 82-a Divizie Aeropurtată în Orientul Mijlociu.

Joi, înainte de atacul american cu drone care l-a ucis pe Soleimani, secretarul Apărării, Mark Esper, a declarat reporterilor la Pentagon că Statele Unite ar putea efectua atacuri preventive împotriva miliţiilor susţinute de Iran.

”Dacă vom afla despre atacuri, vom acţiona preventiv pentru a proteja forţele americane şi vieţile americanilor. Jocul s-a schimbat”, a spus Esper.

În urma atacului cu drone, Trump a aprobat vineri o nouă desfăşurare de forţe în regiune, de aproximativ 3.500 de militari.

Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că America nu doreşte ”o schimbare de regim în Iran”.

Dar Statele Unite ”sunt pregătite să ia toate măsurile necesare”, dacă Iranul pune în pericol vieţile americanilor, a adăugat preşedintele.

”Am acţionat noaptea trecută pentru a opri un război. Nu am acţionat pentru a începe un război”, a afirmat Trump în prima sa declaraţia la televiziune după moartea lui Soleimani, anunţată joi seara.

Der Spiegel notează, într-un comentariu semnat de Christine Hoffmann, că în patru decenii, nu a existat niciodată o escaladare a tensiunilor între două țări la acest nivel.

În opinia sa, răspunsul Iranului este garantat. ”Riposta din partea SUA la un posibil răspunsul Iranului, la fel. Așa încep războaiele”, mai scrie editorialista în Der Spiegel. Ea amintește că Soleimani era o figura cheie in Iran, nu determina doar strategia de politică externă și de apărare, acțiunile din Liban, Yemen, Siria și Irak, ci era și vehiculat și ca posibil urmaș al președintelui Hassan Rohani.

SUA se așteaptă mai ales la ciberatacuri din partea Iranului, scrie și “Axios”, citând o sursa apropiată de Casa Albă.  Iranienii ar trebui sa se simtă obligați la o reacție puternica după umilirea prin acest atac, crede politologul Behrouz Khosrozadeh.

În opinia sa, orice altceva ar fi rușinos și dăunător pentru regimul de la Teheran. Prin urmare, rezerva manifestată de Teheran până acum față de SUA ar putea sa dispară . Politologul Khosrozadeh mai crede că “tăcerea sau inacțiunea ar aduce daune grave imaginii regimului marțialo-militar, dar o reacție militară ar avea consecințe imprevizibile pe regim. Iranienii se vor simți acum urmăriți la fiecare pas, având in vedere ce cunoștințe de servicii secrete au fost necesare pt omorârea lui Soleimani, deci vor trebui sa gândească f atent orice Operațiune de răzbunare”.

Cât de probabil e un război supraregional? Nci rușii, nici chinezii nu doresc să se ajungă la un WW3, mai spune politologul Khosrozadeh. Nu ar avea interes sa facă așa ceva. Însă politologul berlinez Hajo Funke afirmă, citat de DPA, că pericolul unui război a “crescut infinit”. Va depinde de următoarele zile și luni, spune el, dacă se va ajunge la un război foarte greu de controlat sau se va putea evita acest scenariu.

 

Sursa foto: Wikipedia