Ce legătură este între erupția unui vulcan și ciuma neagră care a bântuit Europa medievală și a omorât milioane de oameni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O erupție vulcanică în jurul anului 1345 ar fi putut declanșa o reacție în lanț care a declanșat cea mai mortală pandemie din Europa, Moartea Neagră, spun oamenii de știință, transmite BBC.

Indiciile păstrate în inelele copacilor sugerează că erupția a declanșat un șoc climatic și a dus la o serie de evenimente care au adus boala în Europa medievală.

În acest scenariu, cenușa și gazele provenite de la o erupție vulcanică au provocat scăderi extreme ale temperaturii și au dus la recolte slabe.

Pentru a evita foametea, orașele-stat italiene populate au fost nevoite să importe cereale din zonele din jurul Mării Negre, aducând astfel și puricii purtători de ciumă, care au răspândit boala și în Europa.

Această „furtună perfectă” formată din șocul climatic, foametea și comerțul ne reamintește modul în care bolile pot apărea și se pot răspândi într-o lume globalizată și mai caldă, potrivit experților.

„Deși coincidența factorilor care au contribuit la Moartea Neagră pare rară, probabilitatea apariției bolilor zoonotice în contextul schimbărilor climatice și transformarea acestora în pandemii este susceptibilă să crească într-o lume globalizată”, a declarat dr. Ulf Büntgen de la Universitatea din Cambridge.

El a adăugat: „Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere experiențele noastre recente cu Covid-19”.

Boala, răspândită de șobolani și purici

Sursa: Wikipedia

Moartea Neagră a cuprins Europa în 1348-1349, ucigând până la jumătate din populație.

Boala a fost cauzată de o bacterie cunoscută sub numele de Yersinia pestis, răspândită de rozătoare sălbatice, precum șobolanii și puricii.

Se crede că epidemia a început în Asia Centrală, răspândindu-se în întreaga lume prin intermediul comerțului.

Însă secvența exactă a evenimentelor care au adus boala în Europa – ucigând milioane de oameni – a fost studiată amănunțit de către cercetători.

Acum, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge și Institutul Leibniz pentru Istoria și Cultura Europei de Est (GWZO) din Leipzig au completat o piesă lipsă din puzzle.

Ei au folosit indicii din inelele copacilor și din carotele de gheață pentru a examina condițiile climatice din perioada Ciumii Negre.

Cum a provocat erupția unui vulcan foamete în Europa

Dovezile lor sugerează că activitatea vulcanică din jurul anului 1345 a provocat o scădere bruscă a temperaturilor în ani consecutivi, din cauza eliberării de cenușă vulcanică și gaze care au blocat o parte din lumina soarelui.

Acest lucru a provocat, la rândul său, pierderi ale recoltelor în întreaga regiune mediteraneană. Pentru a evita foametea, orașele-stat italiene au făcut comerț cu producătorii de cereale din jurul Mării Negre, permițând fără să știe bacteriei mortale să se instaleze în Europa.

Dr. Martin Bauch, istoric specializat în climatul medieval și epidemiologie la GWZO, a afirmat că evenimentele climatice au întâlnit un „sistem complicat de securitate alimentară”, ceea ce a dus la o „furtună perfectă”.

„Timp de mai bine de un secol, aceste puternice orașe-state italiene au stabilit rute comerciale pe distanțe lungi în Marea Mediterană și Marea Neagră, ceea ce le-a permis să activeze un sistem extrem de eficient pentru a preveni foametea”, a spus el.

„Dar, în cele din urmă, acestea au dus în mod involuntar la o catastrofă mult mai mare.”