Câți premieri poate să desemneze Nicușor Dan? Fără număr / „Nu avem o soluție tehnică” / ”Constituția din 1991 nu vine dintr-o evoluție firească a societății noastre. E un model străin, adoptat în viteză, cu erorile și neconcordanțele inevitabile”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prevederile Constituției sunt limitate pentru situația unei crize guvernamentale. Dacă un ministru este demis, un altul îi va prelua interimar fotoliul timp de 45 de zile, până la numirea unui ministru „definitiv”.

În cazul prim-ministrului însă, nu există un astfel de termen limită, după cum nu există un termen limită nici pentru interimatul funcției de președinte.

Profesorul Valerius Ciucă, fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, spune despre Constituția României că nu prevede un parcurs decizional clar pentru soluționarea rapidă a unei crize guvernamentale precum cea prezentă, notează Ziarul de Iași.

În aceste condiții, a explicat Ciucă, soluția este de a se avea în vedere principiile fundamentale, cuprinse în primele fraze ale Constituției. Indiferent ce se întâmplă, România trebuie să rămână „un stat național, suveran și independent”, „un stat de drept, democratic și social”.

„Nu avem o soluție tehnică în Constituție. Iar într-o astfel de situație, te retragi spre principiul de bază, cel din primul articol al Constituției. România este un stat suveran, iar suveranitatea nu are termen de valabilitate.

De aici decurge principiul continuității statului. Iar statul este reprezentat în primul rând de puterea sa executivă. Guvernul deci trebuie să continue până se va găsi modalitatea de cea mai bună de înlocuire a sa. Guvernul rămâne în funcție până ce următorul guvern este capabil să își asume responsabilitatea”, a arătat Ciucă.

El a respins varianta alegerilor anticipate, ca soluție la fragmentarea actuală a Parlamentului, care îngreunează calculele politice. Organizarea de alegeri înainte de termenul lor normal ar putea duce la adoptarea unor soluții radicale, în locul unora democratice.

„Poporul e iritat și normal să fie. Dar alegerile anticipate sunt totalmente nerecomandabile, pentru că oamenii ar vota visceral. Nu iei decizii majore la nervi. Alegerile anticipate, într-un moment ca acesta, nu pot fi acceptate. Ar fi o trădare a statului”, a spus profesorul.

„Unele soluții par simple. Ele sunt simpliste. Nu rezolvă problemele, ci în fapt le acutizează. E o idee facilă. Dictatura reprezintă cea mai proastă «soluție» cu putință. Nu este supusă niciunui control. Ce garanție ai că se vor lua decizii bune? Dar peste un an? Dar peste 10? În timp, erorile se acumulează și, în lipsa controlului democratic, ele nici nu mai pot fi corectate. Statul nu trebuie să se clatine din cauza unor vanități de trei parale. Continuitatea statală este un simbol integrator. Statul poate foarte bine să nu-și rezolve problemele politice, dar trebuie să-și prezerve existența sa organică”, a conchis Ciucă.

Acesta a apreciat că singura constituție adoptată în România capabilă să reprezinte legea fundamentală a statului a fost cea din 1923.

Adaptată după model belgian, ea cuprindea și cutumele împământenite în cei aproape 70 de ani de existență ai statului român de la acea dată. Constituția din 1923 nu a fost abrogată niciodată, fiind înlocuită succesiv de constituțiile adoptate în perioada comunistă și de cea din 1991, valabilă și azi.

Spre deosebire de Constituția din 1923, cea din 1991, redactată după un model francez, nu avea ce să preia din experiența trecutului.

Monarhia nu mai exista, iar singura formă de republică pe care o cunoscuse România era cea comunistă. Inevitabil, acestea au fost cutumele pe care le-a reflectat. „Constituția din 1991 nu vine dintr-o evoluție firească a societății noastre. E un model străin, adoptat în viteză, cu erorile și neconcordanțele inevitabile. De aici și eternele dezbateri pe care le vedem în spațiul public cu privire la ce constituțional și ce nu e”, a spus Ciucă.

Acesta a apreciat că lipsa unui guvern cu atribuții depline nu reprezintă în sine o problemă majoră și nici chiar durata ei.

„Belgia nu a avut un guvern funcțional timp de mai bine de doi ani, din cauza unor astfel de complicații politice. Organismele și instituțiile publice au continuat să funcționeze, pentru că toată lumea s-a raportat la principiul de bază, care continua să fie valabil, cel a continuității statului. Deciziile au fost luate astfel încât, dincolo de neînțelegerile politice, statul să supraviețuiască”, a arătat profesorul.