Casa de licitație din New York, care a scos la vânzare un registru din secolul al XIX-lea, a suspendat procedura la cererea Comunității Evreilor din Cluj

Casa de licitație din New York, care a scos la vânzare un registru al evreilor din secolul al XIX-lea, a suspendat procedura, în urma cererii Comunității Evreilor din Cluj și a Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților aparținând Evreilor, scrie New York Times.

Un rol important în demers l-a avut Robert Schwartz, care s-a născut într-o pivniță, după ce mama lui, însărcinată fiind, a reușit să se salveze. Schwartz a condus din anul 2010 Comunitatea Evreilor din Cluj:

• „Acest document ar putea fi foarte valoros ar putea juca un rol cheie”, a spus Schwartz citat de NY Times.

Printre manuscrisele vechi evreieşti, scoase la licitaţie de către Kestenbaum&Company, din New York în data de 18 februarie 2021, se numără şi Pinkasul Societăţii Sacre a Comunităţii Evreieşti Ortodoxe din Cluj (Kolozsvár, Klausenburg), din secolul al XIX-lea, scrie baabel.ro

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Licitația pornea de la 4000 de dolari, Pinkasul fiind evaluat la o sumă cuprinsă între 5000 și 7000 de dolari.

Registrul scris de mână are o mare valoare documentară, acoperind peste 50 de ani din istoria Comunităţii Evreieşti Ortodoxe, chiar din anul înfiinţării Societăţii Sacre, 1836, dar este şi un valoros obiect de artă, datorită prezentării grafice excepţionale. Comunitatea Evreilor Cluj, care din fericire a aflat la timp (cu cinci zile înainte) de această licitaţie a contestat scoaterea la vânzare a Pinkasului, în calitate de proprietar de drept al acestuia.

În scrisoarea trimisă Casei de Licitaţii Kestenbaum&Company, se arată următoarele:

”În mai-iunie 1944 populaţia evreiască din oraş, numărând peste 16.000 de suflete, a fost deportată la Auschwitz. Majoritatea covârşitoare a pierit în lagărele de exterminare. Sediile tuturor instituţiilor evreieşti din Clujul curăţat de evrei au fost devastate şi jefuite.

Puţinii supravieţuitori reveniţi din deportare au găsit un număr foarte mic de documente, rămase accidental în capelele cimitirelor, în pivniţe sau poduri. Cea mai mare parte a arhivelor Comunităţii Evreilor din Cluj a dispărut.

Citește articolul integral pe New York Times.

sursa foto: Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Ellie Wiesel