Caracatiţa cerşetoriei și neputința statului român. ”Rețeaua coordona 3000 de copii doar în Marea Britanie”
Reţelele de cerşetorie şi mică infracţionalitate se întind în toată Europa. O anchetă difuzată duminică la emisiunea “România, te iubesc!” de pe Pro TV vorbește despre eşecul justiţiei româneşti în anchetarea celor care fac trafic de persoane şi profită de sărăcie şi de lipsa de educaţie.
Pe străzile din marile oraşe europene sunt prezenţi tot timpul cerşetori din România. Cu mâna întinsă care spune o poveste, diferită de fiecare dată şi adaptată în funcţie de auditoriu, ei sunt unul dintre brandurile cu care ne ruşinăm. Acasă nu-i mai vedem, dar, în schimb, ne deranjează în Roma, Londra, Madrid sau Paris. Şi nu doar pe noi. Nu sunt mulţi, dar sunt foarte activi.
Mobilitatea dată de cetăţenia europeană îi ajută să se mişte dintr-o parte în alta a continentului, acolo unde le este mai bine.
Cerşetoria vine la pachet cu înşelăciuni, cu furturi din buzunarele turiştilor, cu fraude ale sistemului social şi, în această lume promiscuă, cu trafic de fiinţe umane: unii dintre ei sunt copii care muncesc în stradă, sunt exploataţi, în loc să fie la şcoală.
Uneori cerşetoria îmbracă o formă de sclavie modernă, bazată pe reţele de crimă organizată. Şi totuşi când sunt luaţi în vizorul autorităţilor se victimizează cu acuzaţii de rasism.
Bernie Gravett, Metropolitan Police: ”Traficul de persoane este o afacere, este un mod de a face bani la scară mare. În cazul traficului de copii pe care îi pui să comită infracţiuni, copiii nu păstrează nimic, gangsterii iau toţi banii. Şi cu cât ai mai mulţi copii cu atât faci mai mulţi bani. Estimarea mea în perioada 2009, 2010, aceasta bandă controla probabil 3000 de copii în UK, doar în UK. Dar, de asemenea, ştiu şi am dovezi că aveau copii în Spania, Italia şi chiar în Nordul Norvegiei”.
Un dosar tergiversat timp de 9 ani
Toți cei 25 de inculpați din dosarul Țăndărei au fost achitați ori instanța a constatat că s-au prescris faptele după 9 ani de procese, potrivit deciziei din 12 februarie a Tribunalului Harghita. Este abia o primă decizie nedefinitivă, deși dosarul a fost trimis în judecată încă din iulie 2010.
Numai la Tribunalul Harghita, procesul s-a judecat din 2013 și au fost 53 de termene. Pe 12 februarie 2019, instanța a decis însă să îi achite pe toți cei 25 de inculpați și a constatat prescrierea unor fapte, după ce a schimbat încadrările juridice.
Foto: Captură Al Jazeera
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
12 comentarii