G4Media.ro

Camera de Comerț, despre transferul terenului Romexpo: Nu este oferit gratuit investitorului.…

Camera de Comerț, despre transferul terenului Romexpo: Nu este oferit gratuit investitorului. Acesta își va plăti obligațiile, iar fondurile vor ajunge în susţinerea mediului de afaceri autohton

Propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este construit Romexpo în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) reprezintă un demers care ”vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România”, ce implică transformarea centrului expoziţional „într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate”, susţin reprezentanţii CCIR, într-un comunicat remis miercuri Agerpres.ro.

Precizările au fost făcute ca urmare a şedinţei Comisiei economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani.

„Acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate. CCIR este acţionar majoritar al Romexpo SA, cu un procent de 91,26%, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo. Potrivit HG nr. 1907/2004 şi, respectiv, HG 2127/2004, CCIR are recunoscut dreptul de folosinţă gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt acelaşi teren pe care Romexpo îşi desfăşoară activitatea de mai bine de 47 de ani”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii CCIR susţin că, în baza legislaţiei actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosinţă gratuită în vederea demarării amplelor obiective investiţionale propuse.

Totodată, reprezentanţii CCIR doresc reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului. CCIR doreşte să investească astfel în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă.

„O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori. În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate”, se mai spune în comunicat.

Potrivit CCIR, demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru stat.

„Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton”, precizează Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii limitează decisiv potenţialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosinţă.

„Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a RSR în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti”, se menţionează în documentul citat.

Astfel, prin Decizia 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (CPMB), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 şi a Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerţ a RS România a terenului în suprafaţă de 464.900 mp situat în Bucureşti, sectorul 1 (Piaţa Scânteii), cuprins între: piaţa Scânteii, bulevardul Expoziţiei, bulevardul Poligrafiei şi Administraţia parcurilor a CPMB. De asemenea, prin Decizia 152/1973 a aceluiaşi CPMB, urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafeţe de teren de 37.912 mp, situat în aceeaşi locaţie, în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafaţă de 37.912 mp, din administrarea Administraţiei Parcurilor, în administrarea Camerei de Comerţ”.

În anul 1973, a fost înfiinţată Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (ITE) cu obiect de activitate organizarea în ţară şi în străinătate a participării unităţilor expozante la târgurile şi expoziţiile economice, pentru promovarea activităţii de comerţ exterior – Camera de Comerţ a fost autorizată să transfere, concomitent cu înfiinţarea noii întreprinderi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.

„Anterior înfiinţării ITE, activitatea de târguri şi expoziţii era desfăşurată exclusiv prin intermediul Camerei. Potrivit Dispoziţiei 92/1961 a Consiliului de Miniştri al RPR privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea ‘Expoziţiei Economiei Naţionale a RPR’ s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expoziţional Romexpo, şi s-au dat în administrare, după terminarea şi darea în folosinţă a lucrărilor expoziţiei, către Camera de Comerţ şi Industrie a României construcţiile şi spaţiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare”, notează CCIR.

Comisia economică a Senatului a amânat, luni, votul asupra raportului propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii Camerelor de Comerţ din România 335/2007 care prevede trecerea gratuită a terenului pe care se află Complexul Expoziţional Romexpo din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în scopul dezvoltării şi modernizării zonei.

sursa foto: Camera de Comerț

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Un fel de terenurile agronomiei sau ica sau belina sau cum spunea brancusi: si mai saraci si mai prosti!

  2. Astia de la CCIR fac o confuzie voita. E absurd sa nu ceri bani investitorului, evident. Dar e si absurd ca orice entitate sa primeasca gratis bunuri ale statului.
    De la stat sunt conditii stricte de legalitate si transparenta pentru asemenea lucruri, dar mai deoarte de ochii publicului si al presei se pot face afaceri mai putin transparente.
    Un exemplu elocvent ar fi mishmashul trecerii insulei Belina invograda CJ-ului de unde lui Dragnea i-ar fi fost infinit mai usor sa si-o insuseasca.
    Trebuie stabilit un pret corect pentru trecerea terenului in proprietatea CCIR, cacsa avem o regerinta a valorii acestuia si sa nu ne trezim cu el instrainat sau concesionat pe nimic.

  3. Un transfer cu cîntec.
    Pentru ei e ,,Oda bucuriei”.
    Pentru noi e-o doină de jale…

  4. Proiectul asta este o aberatie.
    In prezent, fara niciun mall SF, in zile normale traficul pe Expozitiei si Poligrafiei la ora 19 se face bara la bara. In prezent se lucreaza la proiecte rezidentiale si de birouri pe Expozitiei si Poligrafiei care inca nu sunt finalizate: Luxuria, Cordia, o cladire de birouri intre SNSPA si pompieri pe Expozitiei si ANA TOWER a reabilitatului domn Copos (alt „antreprenor”) in fata la Ramada.

    Va imaginati ce blocaj va fi doar din aceste oribilitati de beton care se construiesc acum?
    Zona este un ghetou in devenire.
    Mallul „antreprenorului” Iulian, ar fi motul ala rasucit care lipseste.

  5. Toate „afacerile” lui Dascalu au o filosofie simpla: mall-uri pe terenuri publice luate moka, concesionate pe zeci de ani. Nu construieste nimic pe terenuri proprii, cumparate. La Iasi a primit pe 2 lei tot centrul cu mall-urile lui: orasul nu castiga nimic, Dascalu ia tot. Investigati daca nu credeti.

    • chiar niciun leu? esti chiar asa de sigur sau erai si tu in trecere pe aici?

  6. OK, care va sa zica CCIR investeste banii obtinuti in dezvoltarea mediului de afaceri autohton. E vorba de cca 500 mii mp, adica 50 ha. Sa zicem cam 500 eur/mp, ies vreo 250 mil EUR. Chiar crede CCIR ca ne poate convinge ca va investi bani de magnitudinea asta in „dezvoltarea mediului de afaceri” ? Adica ce vor face ? Ca astia sunt bani de construit o intreaga autostrada ! Cineva sigur incaseaza gros din povestea asta. Proiectul e misto si oricine merge la Iasi poate vedea proiectul Palas care a schimbat complet orasul (pentru cine nu stie, inainte de Palas acolo erau niste bai comunale infecte, abandonate si atat). Ca localizare e bine ca e departe de centru (Parisul are o zona de cladiri inalte in La Defence in afara centrului istoric) dar traficul va fi un cosmar fara deschiderea de noi artere si, mai ales, fara metrou cu statie la Piata Presei.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.