Bolojan și Ciolacu i-au cerut comisarului european pentru buget să păstreze fondurile pentru coeziune şi agricultură în viitorul buget UE. Miză de zeci de miliarde de euro pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Preşedintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu i-au cerut joi comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, ca UE să păstreze în viitorul buget pe 7 ani actualele mecanisme de alocare a fondurilor europene pentru coeziune (modernizarea țărilor cu decalaje de dezvoltare) și agricultură. România în fost de la aderare și până acum un mare beneficiar al acestor fonduri, dar un grup de țări net contributoare la bugetul UE vrea schimbarea regulilor începând din 2028.

În interiorul UE a început încă din 2024 o dezbatere legată de înlocuirea fondurilor europene ”clasice” (așa-numitele fonduri de coeziune) primite de statele membre indiferent de modul de cheltuire, cu un mecanism similar cu PNRR, în care banii sunt condiționați de reforme și pot fi suspendați dacă un stat nu face respectivele reforme. Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.

Principalele consecințe ale unei astfel de schimbări:

• fondurile de coeziune NU sunt condiționate de reforme și NU pot fi pierdute de statele membre decât în condiții extreme (nerespectarea statului de drept, cazul Ungariei). În schimb, fondurile de tip PNRR sunt condiționate de reforme, prevăzute sub formă de ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire (vezi cazul României, care nici acum nu a primit în întregime tranșa 2 pentru că nu a făcut toate reformele)
• fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și autoritățile locale (în cazul României e vorba de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională – ADR), ceea ce înseamnă o partajare a puterii între nivelul central și cel local. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt gestionate doar de guverne, ceea ce nemulțumește autoritățile regionale din UE
• fondurile de coeziune NU urmăresc neapărat politicile de bază ale UE (de ex. creșterea competitivității economice în cursa globală cu SUA și China, politicile ecologice, digitalizarea), ci sunt croite de fiecare stat membru pentru nevoile specifice (în țări precum cele din Est încă sunt folosite pentru servicii de bază precum apă, canalizare, utilități publice în general). Fondurile de tip PNRR însă sunt direcționate de Comisia Europeană spre mari proiecte care răspund tocmai acestor politici la nivel UE pentru a întări economia europeană, în ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie în responsabilitatea statelor membre.

Discuția a fost lansată în spațiul public de Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, care i-a transmis Ursulei von der Leyen că desființarea actualelor fonduri de coeziune și eliminarea postului de comisar pentru politica de coeziune ”ar slăbi și submina principiile UE și va avea un impact asupra Pieței Unice, asupra coeziunii sociale și teritoriale și, în cele din urmă, asupra democrației și proiectului European”.

De ce este importantă pentru România această posibilă schimbare tectonică din UE? Pentru că eventualele schimbări se vor aplica începând cu viitorul buget multianual al UE 2028-2034, iar dacă fondurile de coeziune actuale vor fi înlocuite complet sau în mare măsură cu fonduri de tip PNRR, asta va duce la schimbări majore în dezvoltarea economică.

Bolojan a vorbit despre importanţa menţinerii alocărilor pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună în viitorul buget al UE şi găsirea de soluţii la provocările actuale din domeniile competitivităţii, apărării şi securităţii, transmite Agerpres.

„La întâlnirea cu comisarul european Piotr Serafin am subliniat importanţa menţinerii rolului şi alocărilor pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună în viitorul buget al UE, încercând în acelaşi timp să găsim soluţii pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivităţii, apărării şi securităţii”, a scris Ilie Bolojan pe platforma X.

Administraţia Prezidenţială arată într-un comunicat că vizita comisarului european în România face parte dintr-un turneu în cadrul statelor membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, în vederea alinierii perspectivelor naţionale la priorităţile strategice ale Uniunii. „Această abordare are ca obiectiv adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune şi să aducă beneficii concrete tuturor cetăţenilor europeni”, precizează sursa citată.

Bolojan a explicat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii trebuie să fie simplificat şi suficient de flexibil pentru a răspunde unor eventuale evoluţii neprevăzute şi pentru a asigura susţinerea financiară a obiectivelor de dezvoltare ale României şi ale Uniunii. Totodată, a subliniat importanţa adaptării bugetului UE la condiţiile specifice ale statelor membre.

Ilie Bolojan a pledat pentru menţinerea rolului politicilor tradiţionale în arhitectura viitorului buget al UE, inclusiv pentru menţinerea Politicii Agricole Comune ca o politică separată, cu un buget consistent şi venituri echitabile pentru fermieri.

De asemenea, preşedintele s-a referit la importanţa consolidării finanţării sectorului de apărare europeană în viitorul buget al Uniunii, evidenţiind necesitatea unei abordări robuste care să răspundă noilor provocări geopolitice şi de securitate. El a susţinut, în acest sens, o distribuţie adecvată a fondurilor de apărare, cu prioritate pentru statele de frontieră, mai expuse riscurilor geopolitice, pentru a se asigura securitatea şi rezilienţa Uniunii Europene.

Administraţia Prezidenţială informează că oficialul european a reafirmat angajamentul Comisiei Europene faţă de o proiecţie financiară ambiţioasă şi bine adaptată provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea şi să răspundă provocărilor în materie de securitate şi apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea şi flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.

Reprezentantul Comisiei Europene efectuează o vizită de două zile în România. Potrivit Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, vizita va fi axată pe îmbunătăţirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă şi consolidarea comunităţilor locale cu ajutorul fondurilor acordate de UE.

În cadrul vizitei vor avea loc discuţii cu autorităţile şi părţile interesate pentru a sprijini mai bine creşterea economică a României şi a alinia priorităţile ţării la planurile privind viitorul buget al UE.

Această vizită face parte din consultările paneuropene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an.

Comisarul european Piotr Serafin s-a întâlnit şi cu premierul Marcel Ciolacu. De asemenea, are o întrevedere cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre securitate, protecţia frontierelor şi gestionarea migraţiei, cu accent pe rolul esenţial care îi revine României în protejarea frontierelor externe ale UE.

Serafin va discuta şi cu oameni de afaceri şi cu grupuri de investitori din România pentru a le afla părerea cu privire la modul în care funcţionează finanţările actuale din partea UE.

Vineri, el se va deplasa la Oradea, unde va vizita proiecte importante de infrastructură, precum Spitalul Judeţean şi Aeroportul Oradea.