Blana revine în modă: între estetică, inovație și controverse

Industria modei de lux se află în fața unei reveniri surprinzătoare a esteticii blănii, însă fără a se întoarce la materialul tradițional. Brandurile explorează alternative variate, de la materiale sintetice îmbunătățite, la blană artificială pe bază de fibre naturale și tehnici de design inovatoare, pentru a satisface dorința consumatorilor de a integra texturi pufoase în garderoba lor, relatează BoF.

Această tendință vine după aproape un deceniu de interdicții oficiale asupra blănii naturale, în urma declarației Gucci din 2017 că blana este „demodată.” În prezent, însă, look-ul blănii domină marile podiumuri. La New York Fashion Week, Anna Sui a prezentat gulere, manșete, pălării și paltoane din blană sintetică. În Londra, Simone Rocha a adăugat accente pufoase bustierelor și tivurilor de rochii, iar la Milano, Fendi și-a sărbătorit 100 de ani de existență prin pantofi cu toc din blană, genți și paltoane voluminoase. Prada, Dolce & Gabbana, Bally și Tod’s au urmat aceeași direcție, iar în Paris, branduri mai accesibile, precum Ganni, au introdus trenciuri din lână cu finisaje de blană pastelată.

Această revalorizare a esteticii blănii vine în contextul unei schimbări culturale mai largi. Pe rețelele sociale, micro-tendințe precum stilul „Mob Wife” au contribuit la reintroducerea blănii în imaginarul colectiv, iar un climat politic mai conservator contestă normele „woke” de consum etic. În același timp, industria luxului a reușit să perfecționeze alternativele la blana naturală, sintetizând materiale mai sofisticate, care imită mai bine textura și aspectul blănii adevărate.

O variantă din ce în ce mai utilizată este shearling-ul, un material realizat prin prelucrarea pieilor de oaie sau miel, cu lână încă atașată. În acest sezon, Ferragamo, Giorgio Armani, Burberry, Prada și Dolce & Gabbana au folosit shearling tratat astfel încât să imite blana de nurcă, vulpe sau zibelină. Fendi, o casă cu un istoric strâns legat de blană, a experimentat shearling-ul alături de blana naturală, inclusiv nurca. Silvia Venturini Fendi a explicat că folosește aceleași tehnici tradiționale de prelucrare a blănii, dar aplicate pe shearling.

Totuși, shearling-ul nu este lipsit de controverse. Deși nu este inclus în interdicțiile oficiale privind blana, activiștii pentru drepturile animalelor îl numesc uneori „blană de miel” și cer ca acesta să fie tratat similar blănii naturale. PJ Smith, director de politici pentru modă la Humane World for Animals, explică faptul că impactul shearling-ului asupra animalelor este dificil de cuantificat, deoarece este strâns legat de industria cărnii și a lânii.

O altă alternativă este blana artificială din lână, care utilizează doar fibrele de lână, fără piele animală. Maison Alaïa a creat un efect de blană în colecția sa SS24, folosind lână tricotată sub formă de bucle, apoi tunsă și periată pentru a imita shearling-ul. La Milan Fashion Week, Max Mara a folosit aceeași tehnică pentru jachetele sale teddy. Potrivit Woolmark, cererea pentru probe de lână faux fur a crescut de zece ori din sezonul AW23/24, semnalând un interes crescut din partea designerilor.

Pentru brandurile care caută soluții complet sustenabile, apar noi variante de blană artificială pe bază de plante. În 2023, Ganni a lansat o geantă realizată din Savian, o alternativă inovatoare la blană, obținută din fibre de in, urzică și cânepă, dezvoltată de start-up-ul Biofluff. Acest material a fost folosit și de Stella McCartney, care a prezentat prima haină din Savian la summitul COP28. LVMH, deși încă susține blana naturală prin branduri precum Dior, Louis Vuitton și Fendi, a investit în Biofluff și lucrează la dezvoltarea unei alternative de blană crescută în laborator, în colaborare cu Central Saint Martins și Imperial College London.

Cu toate aceste opțiuni, industria blănii naturale continuă să fie într-un declin istoric. Decenii de campanii pentru drepturile animalelor au dus la interdicții asupra blănii în multe branduri și magazine, iar pandemia a afectat grav fermele de nurcă, în special în Danemarca, unul dintre cei mai mari producători globali. În plus, războiul din Ucrainaa destabilizat un important centru comercial al industriei, iar declinul economic din China a redus cererea pe una dintre cele mai mari piețe.

Deși blana și-a recăpătat locul pe podiumuri, aceasta nu a stimulat reînvierea industriei blănii naturale. Mulți consumatori preferă piese vintage sau second-hand, în loc să cumpere blană nouă. Mark Oaten, CEO al International Fur Federation, admite că nu se așteaptă ca Prada sau Gucci să declare oficial că revin la blana naturală, dar remarcă faptul că o nouă generație de consumatori respinge ideea de a fi constrânsă de reguli etice impuse de industrie.

În schimb, activiștii pentru drepturile animalelor nu sunt îngrijorați de această revenire estetică. PJ Smithconcluzionează: „Tendința ‘Mob Wife’ a fost doar un fenomen de două săptămâni. Aceste tendințe vin și pleacă, dar nu vedem o creștere a numărului de animale sacrificate pentru blană – iar acesta este cel mai important lucru.”