G4Media.ro

Balkan Insight: Un conac românesc abandonat din Timișoara devine „tabără” pentru migranții…

Balkan Insight: Un conac românesc abandonat din Timișoara devine „tabără” pentru migranții afganii care se îndreaptă spre vest

Alungați din Croația, din ce în ce mai mulţi migranți și refugiați, în principal afgani, găsesc refugiu temporar în România, înainte de a-și încerca norocul la granița cu Ungaria, în drum spre Europa de Vest.

Într-o dimineață rece de luni de la sfârșitul lunii ianuarie, trei tineri afgani și-au făcut loc printr-o fereastră spartă în conacul abandonat pe care îl împărtășeau cu zeci de conaționali din orașul Timișoara din vestul României, la mai puțin de o sută de kilometri de granițele cu Ungaria și Serbia. Ei au intrat în România din Serbia, drumul lor spre Europa de Vest prin Croația fiind blocat de poliția de frontieră croată, acuzată de „respingerea” sistematică a refugiaților și a migranților, uneori cu violență. „În urmă cu o lună, m-au prins încercând să trec în Croația pe jos și m-au trimis înapoi în Serbia, de unde am trecut în România”, a spus unul dintre afgani, care a refuzat să-și dea numele. Vorbind pe un coridor plin de gunoaie, bărbatul a spus că a fost agresat de poliția croată. Serbia și România, pe de altă parte, „sunt bune”, a spus el pentru BIRN.

Cum Croația e închisă, afganii au pariat pe Ungaria, ignorând ostilitatea arătată de guvernul de dreapta al prim-ministrului Viktor Orban față de migranții și refugiații în principal musulmani care își croiesc drum în Balcani, în căutarea unei vieți mai bune în Europa de Vest. Conacul odinioară luxos din Timișoara a devenit „tabăra de bază”, un loc de regrupare și reîncărcare a bateriilor, înainte de a pleca spre granița cu Ungaria, iar și iar.

Număr record de cereri de azil

Din relatările a peste o duzină de migranți și refugiați intervievați de BIRN, poliția de frontieră sârbă se bucură să-i vadă trecând în România, unde autoritățile fac eforturi să țină pasul cu creșterea numărului de sosiri și se bazează pe donații private pentru a-i hrăni. Conform datelor furnizate de ONG-ul LOGS, care oferă asistență pentru migranți și refugiați, cererile de azil sunt la un nivel istoric, situându-se la puțin peste o mie pentru fiecare din ultimele trei luni ale anului trecut, sau aproximativ jumătate din totalul anual de 6.156, față de 4.820 de cereri de azil în 2017.

Nouă din 10 au intrat ilegal în România, din Serbia. Afganii reprezintă cel mai mare contingent național, urmat de sirieni, pakistanezi și irakieni. La sosirea în zona Timișoarei, migranții și refugiații sunt amprentați de poliția de frontieră română și li se oferă șansa de a solicita azil. Cum alternativa e expulzarea, toți acceptă. Dar după 14 zile de carantină pentru Covid-19, conform regulilor pentru oricine sosește din Serbia, mulți fug de la centrele de primire la care sunt alocați, adesea departe de granița pe care doresc să o traverseze.

Într-un caz recent, pe 25 ianuarie poliția a găsit 10 afgani cu vârste cuprinse între 14 și 23 de ani într-un vehicul care se îndrepta spre Timișoara. Șoferul și un alt cetățean român, care călătorea pe scaunul pasagerului, au fost arestați și au spus polițiștilor că au primit 500 de euro pentru efectuarea călătoriei. „Încerc să ajung în altă țară, cum ar fi Franța sau Austria”, a spus un afgan adăpostit la conac, care a cerut să rămână anonim. Bărbatul a spus că a încercat deja de două ori să treacă granița în Ungaria, ultima încercare fiind contracarată când poliția l-a descoperit într-un camion. „Am fost în Afganistan, apoi am traversat Iranul, apoi Turcia și Grecia, unde am stat cam cinci luni; am ajuns în Serbia și de acolo în România”, a spus el pentru BIRN.

Migranții și refugiații intervievați de BIRN au spus că, de cele mai multe ori, se strecoară în camioane, se ascund în marfă sau se agață de partea inferioară a unui vehicul. Dacă au destui bani, plătesc un șofer de tir. Dar pentru mulți, fondurile proprii și cele ale rudelor lor de acasă scad, fiind cheltuite pe contrabandiștii întâlniți în lunga lor călătorie spre Europa.

Tot pe 25 ianuarie, în ziua în care BIRN a vizitat conacul, poliția română a interceptat 31 de cetățeni afgani, sirieni și pakistanezi ascunși în interiorul a trei camioane pe cale să treacă granița cu Ungaria. Astfel de interceptări au devenit zilnice în această parte a României. Voluntarii care distribuie alimente, îmbrăcăminte, articole de toaletă și alte elemente esențiale migranților și refugiaților spun că destinatarii se schimbă aproape zilnic, un indiciu că unii reușesc să treacă granița.

Creșterea numărului de sosiri de afgani coincide cu reapariția violenței talibanilor în Afganistan, ca fundal sângeros al discuțiilor de pace cu guvernul de la Kabul, și perspectiva unei retrageri iminente a trupelor americane. Afganii BIRN de la Timișoara au menționat sărăcia, persecuția, asasinarea rudelor de către talibani și deceniile de război și nelegiuire ca fiind motivele lor de plecare. Puțini dintre ei vorbeau engleza sau aveau o înțelegere reală a modului în care funcționează procesul de azil în România, afectându-le șansele de a se descurca în sistem. „Șansele lor depind în mare parte de interesul și abilitățile traducătorului”, a spus Ghenwa Ghadri, un siriano-român care lucrează ca traducător de limba arabă pentru autoritatea română de imigrare din Timișoara.

Majoritatea celor de la conac au vorbit favorabil despre tratamentul aplicat lor de către autoritățile din România, deși unii au descris un incident în care, au spus ei, ofițer ai poliției din Timișoara au lovit un migrant și au sustras bani în timpul unei inspecții a locului. Pe 27 ianuarie, departamentul de poliție local a declarat că a fost inițiată o anchetă, dar că ofițerii au primit ordin să nu percheziționeze migranții sau refugiații și să verifice documentele lor de la distanță, conform restricțiilor anti-Covid-19. Inspecțiile la conac vor continua, a spus acesta.

Sursa: Balkan Insight / Autor: Marcel Gascón Barberá BIRN (preluare via Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Comentariul meu nu are legatura cu acest articol, dar pun o intrebare pe care nu a pus-o nimeni.
    Domnisoara Iacob de la Apele Române de la Bârlad, spunea că a absolvit facultatea de chimie. A intrebat cineva pe cei de la facultatea de chimie din iasi cum poate cineva absolvi acea facultate fără să aibă noțiuni elementare de chimie

  2. Dragilor, macar in titlu straduiti-va sa nu faceti greseli. Ati vrut sa scrieti “migrantii afgani” si ati scris “migrantii afganii”.

  3. De ce trebui să-i primim noi?
    ĂIA CARE FAC DONAȚII PENTRU MUSLIMII NĂVĂLITORI DE CE NU DAU BANII UNOR AZILE? UNOR CĂMINE DE BĂTRÂNI?
    Dar ne mirăm de ce ne disprețuiesc occidentalii și de ce râd de noi. Și nu numai ei ci și hoardele acestea de năvălitori.

    • Sunt multe motive pentru care ne dispretuiesc altii, coruptia, furtul si tiganeala fiind printre ele. Migratia e unul minor, nici nu intra pe lista.

  4. Conac romanesc in Timisoara?
    Sigur romanesc?
    Ca ar fi o noutate, o premiera… 🙂

  5. Barbati adulti, tineri si sanatosi de religia pacii au poposit in Romania

    Timisoara risca sa devina o cocina imputita si criminala precum unele cartiere din Paris, Atena, Koln si Londra, unde daca esti alb, nu poti umbla dupa ora 18 pe strazi, daca poti umbla

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.