G4Media.ro

Asociația Industriei Lemnului: Plafonarea preţurilor pentru lemn de foc generează blocaje majore…

Sursa foto: Pixabay

Asociația Industriei Lemnului: Plafonarea preţurilor pentru lemn de foc generează blocaje majore şi rezilieri de contracte / Se poate ajunge la creșterea prețului pentru populație, prin facturarea separată a lemnului și costurilor asociate

Măsura plafonării preţului pentru lemnul de foc ar putea conduce la efecte nedorite, opuse celor scontate, precum dispariţia comerţului cu lemn de foc paletizat din oferta marilor retaileri, blocaje majore, rezilieri de contracte în segmentul de exploatare, cu efect în crearea unui deficit de resursă de lemn în piaţă, susţine Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn, relatează Agerpres.

„Operatorii economici care au cumpărat lemnul pe picior cu 400 lei/mc nu îl vor putea vinde tot cu 400 lei/mc după cheltuieli de exploatare, transport, depozitare, paletizare”, potrivit unei analize realizată de Prolemn cu privire la impactul măsurii de plafonare a preţurilor pentru lemnul de foc.

Totodată, printre efectele plafonării preţurilor pentru lemnul de foc se mai află creşterea deficitului de aprovizionare în zonele de câmpie.

„Este normal să existe un ecart de 250 lei/mc între preţurile lemnului de foc la drum auto forestier şi cel dintr-un depozit de câmpie, ecart dat de costurile de transport şi distribuţie”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Instituţiile publice, printre care şcoli şi primării din mediul rural, care încheie contracte de aprovizionare pe SEAP, vor rămâne fără furnizori, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Diferenţele mari de pe piaţa internă şi pieţele europene pentru lemn de foc şi peleţi vor conduce la creşterea exporturilor, amplificând deficitul de pe piaţa internă. Operatorii economici pot opta pentru soluţii de avarie, optând pentru a trece pe facturile de lemn de foc separat marfa şi serviciile adiţionale (de tăiere, despicare, paletizare), servicii cu TVA de 19% faţă de 5% la lemnul de foc, ceea ce ar putea creşte preţul final plătit de populaţie”, atrage atenţia Asociaţia.

Conform analizei, deficitul de lemn de foc conduce la direcţionarea resursei de lemn care ar putea fi folosită de industrie către lemn de foc, cu pierderi uriaşe pentru economia naţională şi bugetul statului. Astfel, costurile sunt plătite în final tot de populaţie, prin preţurile produselor din lemn, acestea regăsindu-se cu marje de creştere cu 40% în topul creşterilor de preţuri ale producţiei industriale.

În viziunea AIL – Prolemn, soluţia nu este plafonarea preţurilor lemnului de foc, ci asigurarea necesarului de resursă de lemn care să echilibreze cererea şi oferta. Aceasta este perfect fezabilă şi sustenabilă pe termen lung în condiţiile în care România recoltează comercial 33% din creşterea pădurii, faţă de o medie europeană de 67%, aşa cum arată recentul studiu PricewaterhouseCoopers.

Explozia preţurilor energiei şi gazului a condus la o cerere crescută pentru resurse alternative, prima opţiune dovedindu-se a fi lemnul de foc şi peleţii. În toate ţările europene, în contextul crizei energetice, a fost semnalată o cerere crescută de lemn de foc, alternativa energetică cea mai ieftină, care oferă în acelaşi timp securitate energetică în contextul temerilor privind blocajele în alimentarea cu gaz.

Potrivit organizaţiei, în România, aproximativ jumătate din gospodării se încălzesc cu lemne, totalizând 3,5 milioane gospodării, cu un consum mare de resursă estimat la 14 milioane de tone în Strategia Energetică Naţională.

Din acest consum, 6,5 milioane mc provin ca lemn brut din masa lemnoasă recoltată din păduri, aproximativ 2,2 milioane mc din deşeuri din prelucrarea lemnului, iar diferenţa este autoconsum din proprietăţi private şi vegetaţie din afara fondului forestier.

Totodată, consumul de peleţi pe piaţa internă este estimat la 200.000 tone anual, faţă de o producţie de 600.000 tone anual, diferenţa de producţie neacoperită de cererea pe piaţa internă fiind exportată, determinând particularităţi pe acest segment de piaţă.

„Se estimează în 2022 o cerere crescută de lemn de foc de minim 10-20% faţă de anii anteriori pe piaţa internă, chiar şi gospodării care dispun de încălzirea pe gaze sau pompe de căldură optând pentru o încălzire de siguranţă şi mai economică pe lemn de foc. România recoltează comercial doar 33% din creşterea pădurii faţă de o medie europeană de 67%, situându-se cu un indice de recoltă comercială de sub 3 mc/an/ha, în coada ţărilor europene”, se menţionează în comunicat.

Creşterea preţurilor la lemnul de foc în România, pe piaţa liberă, a fost în 2022 de aproximativ 40%, o creştere moderată faţă de dublarea preţurilor în cvasitotalitatea ţărilor europene.

În România, există o pondere mare de repartizare de lemn de foc la preţuri controlate administrativ. În această situaţie se regăsesc volumele de lemn de foc furnizate de RNP – Romsilva, unităţi administrativ teritoriale proprietare de pădure (1,2 milioane hectare) şi forme asociative de proprietate (800.000 ha pădure), cu preţuri ale lemnului de foc pentru comunităţile locale de 250-350 lei, mult mai mici decât cele de pe piaţa liberă.

Pe piaţa liberă, preţurile variază între 500 lei/mc la drum forestier în zona de munte, 700-750 lei/mc în zona de câmpie şi peste 800-900 lei/mc pentru lemnul de foc paletizat, uscat, în oferta marilor retaileri.

„Această mare diferenţiere a preţurilor lemnului de foc, pe care o întâlnim şi pe toate pieţele vestice, corespunde preţurilor de despicare, paletizare, stocare pentru uscare, transport, distribuţie”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Balanţa lemnului din România arată un deficit de aprovizionare a pieţei, necesarul fiind estimat la 12 milioane mc pentru industria lemnului şi minim 10-12 milioane pentru lemn de foc, excluzând din necesar deşeurile utilizate ca resursă energetică din industria lemnului. Astfel, rezultă un necesar în piaţă de minim 22-24 milioane mc recoltă anuală, faţă de o recoltă actuală în jur de 20 milioane mc.

Posibilitatea actuală de recoltă a pădurilor României este de minim 25 milioane mc, dar acest volum nu este recoltat datorită unor blocaje administrative, lipsei de investiţii în accesibilizarea pădurilor şi efectuarea limitată a lucrărilor de îngrijire a pădurii, spun reprezentanţii Prolemn.

În acest context, impactul plafonării preţurilor lemnului de foc la 400 lei/mc inclusiv TVA poate conduce la unele efecte, precum: rezilierea contractelor de achiziţie masă lemnoasă pe picior de către operatorii economici de exploatare, preţurile medii actuale situându-se în jurul valorii de 400 lei/mc.

Pornind de la această valoare medie de achiziţie a lemnului pe picior şi adăugând costurile de exploatare, costul minim al lemnului de foc la drum forestier este în jurul valorii de 480-500 lei/mc, practic operatorii economici de exploatare fiind nevoiţi să rezilieze contractele de achiziţie, cu consecinţa pierderii garanţiilor de bună execuţie a contractelor şi excluderea de la participarea la licitaţii pentru trei luni, cu efect imediat într-un blocaj de anvergură a sectorului de exploatare a lemnului”, precizează aceştia.

Comerţul modern cu lemn de foc va fi cel mai afectat, distribuţia lemnului de foc sub formă paletizată, lemn uscat, care necesită procesare suplimentară şi costuri de distribuţie practic devine total neeconomică. Lemnul de foc ar putea să dispară complet din oferta marilor retaileri, creând disconfort pentru aprovizionarea populaţiei urbane.

Preţurile plafonate la un nivel artificial de mic în România pot conduce la o creştere a exporturilor de lemn de foc, exporturi practic inexistente până în prezent.

„Între segmentele cele mai afectate este valorificarea deşeurilor din industria lemnului care se utilizează ca resursă de încălzire. Aceste deşeuri nu beneficiază de cota redusă de TVA de 5% pentru lemnul de foc, se vând cu cota de TVA de 19%. Aceste deşeuri au o valoare energetică foarte bună, adesea premium, pentru că sunt uscate prin prelucrarea lemnului. Plafonate la 400 lei/mc inclusiv TVA de 19% ar putea să nu mai ajungă la populaţie, operatorii economici fiind forţaţi să caute alte valorificări”, mai spun autorii analizei.

Pe de altă parte, instituţiile publice, care achiziţionează lemn de foc prin SEAP, se pot regăsi în situaţia de a nu mai avea nicio ofertă. În special vor fi afectate primăriile şi şcolile din mediul rural.

Operatorii economici vor fi tentaţi să găsească soluţii de avarie pentru a putea continua activitatea, între care a vinde formal alte sortimente decât lemnul de foc sau a diferenţia pe factură preţul lemnului de foc şi al serviciilor de transport, paletizare, distribuţie, cu efect în scumpirea produselor pentru populaţie. Lemnul de foc are o cotă de TVA redusă la 5%, serviciile şi alte produse din lemn o cotă de TVA de 19%. Efectul în piaţă poate fi contrar celui scontat, cu o creştere a preţului final pentru lemnul de foc de 10-14 %.

Un efect cert va fi şi cel de creştere a evaziunii fiscale, prin încasarea cotei de preţ peste cel plafonat neînregistrat. Un control strict şi aplicarea de sancţiuni pe această zonă poate inhiba comerţul cu lemn de foc.

„Aşa cum Asociaţia Industriei Lemnului a arătat, soluţia corectă nu este plafonarea preţurilor, ci asigurarea necesarului de lemn pe piaţă, care să echilibreze cererea şi oferta. Deficitul de resursă de lemn pe piaţă, amplificat de cererea crescută de lemn de foc, se datorează faptului că lucrările de recoltare sunt blocate de măsuri administrative şi birocratice în toate direcţiile. Dacă înţelegem şi acceptăm acest fapt simplu, soluţiile concrete pe care Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn le propune autorităţilor urmează logic”, susţine aceasta.

Astfel, RNP Romsilva a anunţat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane mc în primele 8 luni ale anului 2022, faţă de 10 milioane mc în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluţia evidentă este scoaterea la licitaţie a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector şi să ofere resursă populaţiei şi industriei.

„Invităm Guvernul României să analizeze această evaluare de impact a măsurilor de plafonare a preţului lemnului de foc cu considerarea măsurilor propuse pentru asigurarea necesarului resursă de lemn atât pentru populaţie, cât şi pentru industria lemnului”, afirmă reprezentanţii Prolemn.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Ar trebui sa crească prețul la mc. Eu vând lemne și le-as da scump acuma ca e cerere. Dacă se plafoneaza o sa export 100% sau nu mai vând in tara pana se oprește plafonarea.

    • ’re-ați ai drek de ciocli!
      Tot să vă îmbogățiți pe necazul oamenilor!
      Că doar la ăștia de se-ncălzesc pe lemne cresc banii în copac, nu-i așa?

      Hai, fugi la export, îmbogățește-te, fă p..a mare și pe urmă poate-ți cumperi niște indulgențe de la popă, ca să te duci curat și împăcat pe cea’ lume! :)))

    • Plafonarea arată incompetență.
      Cine vinde lemne vinde la negru, nu prea cred ca o sa conteze pentru mulți.
      Vrei lemne cu factură nu avem!
      Dam legi de incompetenți!

  2. asta e masura din aia verde sa economiseasca lumea energia
    pret plafonat lemne, lemne nu se gasesc, oamenii nu au ce pune pe foc….si pac au salvat planeta
    daca dadea un ajutor de incalzire la saraci, pai isi cumparau ceva chiar daca mai putin, dar tot puneau pe foc, deci produceau co2. Nu-i bine…..se supi von Lynden pe Ciuche. Asa…direct drepti!

  3. Trebuie reglementat spațiul online, lemnul ar trebui pus la vânzare doar pe platforme unde se poate urmări proveniență lui, cantitatea și faptul ca acesta se vinde legal. Ministrul Mediului nu are nici un instrument de control pe online care să îl ajute.

    O altă treabă e absența legislației privind modul în care se transportă lemnul de foc, mulți încearcă să vândă aer între lemnele pe care le vând, ca să își maximizeze profitul, problema este ca mulți transportă lemnul despicat și mai deloc ordonat, pentru a vedea cantitativ ce marfă este, alți pun bușteni pe transport fără să îndepărteze ramificații care pot crea goluri de aer.

    Majoritatea sunt liberi să transporte și să vândă fără a avea o cântărire a mărfuri și calcularea masei lemnoase transportate, rezultatul un consumator vulnerabil. Sunt sute de cântare vechi de la fostele CAP-uri care ar fi trebuit să fie reparate, într-o țară care poliția ar putea să le folosească la controlul celor care încarcă masă lemnoasă pentru vânzare.

    După mine, platformele ce pun lemn de vânzare de la utilizatori nu au nici un pic de răspundere și nici nu pot măsura ce fac aceștia, nici ministerul nu știe dacă oamenii sunt înșelați sau abuzați cu prețul lemnelor..

    Mafia lemnului câștigă însemnat, mai ales dacă pot să comercializeze și lemn furat din păduri. Ilegalitatea și abuzurile nu au piedică.

    Eu personal aș fi dus o reducere din prețul plătit de comerciant către statul român pe masa lemnoasă, o decontare în x% din masa lemnoasă cumpărată legal. Doar că e greu să primești bon de la oamenii care vând lemn.

    O altă problemă este că majoritatea oamenilor nu exprima la vânzare cantitatea în metru cub, care e metrul ster x 0.65, practic metrul ster nu are cum să fie mai scump decât metrul cub… Anunțurile de vânzare online de multe ori se vând la poză cu mașina încărcată, fără nici o dovadă asupra ce greutate ar fi o mașină de lemne despicate aruncate haotic, numai adăugăm transportarea lui în condiții în care acesta poate cădea de pe transport la un hop în viteză și ce înseamnă acest lucru pentru trafic.

    Soluția mea era și un proiect verde, să poți beneficia de mai mult de la stat, dacă contribui la acțiuni de împădurire, un lucru benefic și pentru persoanele în vârstă care ar fi putut avea un împuternicit care să își dea consimțământul de a ajuta la împădurirea zonelor de pădure dezafectate, pentru ca bunicii sau părinți lor să aibe parte de lemn mai ieftin. O acțiune care chiar ar unii oamenii pe mediu și i-ar face să înțeleagă de ce e important să ne gândim la viitor și la prezentul care o să ne prindă atunci. Fiecare copac plantat mai repede, crește în timp utilitatea lui pentru economia și nevoia noastră, și numai vorbim de ce va face timp de 25 de ani cât crește.

  4. Soluția trebuie să vină cumva ca beneficiarul să primească lemn mai ieftin, majoritatea celor care vând lemn au nevoie de ajutoare ca să îl încarce. Dacă statul ar avea oamenii sau utilajele de încărcat, prețul ar fi automat mai mic, dacă statul ar pune cantitatea de lemn despicat pe mașini cântărite și avizate spre transport direct către un cumpărător pe o cantitate anume, intermediarul primind banii pe transport și serviciu la fel ar fi ceva. Dacă statul ar avea flota lui de transport deja ar fi lux, dar până acolo ministrul mediului dorește ca doar privatul să se ocupe de jecmanirea cetățenilor cu nevoi, care țin de constituția României și dreptul lor la siguranță și protecție, lucru pe care statul Român uită să îl asigure, într-un punct vital în care ar trebui să îl protejeze în a nu face frigul și a fi în pericol.

    Poate lucrurile sunt mult mai simple, avem pnrr și avem nevoie de sistem informatic, de investiții la ocoalele care pun lemn în vânzare, și pe raza locurilor în care astfel de investiții ar ajuta consumatori finali de servicii oferite de stat și transportatori privați.