ANALIZĂ Va fi Bulgaria sub Radev noul cal troian al Rusiei în UE?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Victoria istorică a lui Rumen Radev și a partidului său Progresivna Balgariya în alegerile parlamentare din Bulgaria, unde au reușit să câștige prima majoritate absolută din ultimele trei decenii, ar putea reconfigura influența Kremlinului în interiorul UE după înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria, transformând țara din sud-estul Europei în noul cal troian al Rusiei în blocul comunitar, avertizează analiștii. Aceștia spun că Radev, cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și opoziția față de ajutorul militar direct pentru Ucraina, va adopta un pragmatism similar cu cel al premierului slovac Robert Fico, balansând interesele naționale și parteneriatele industriale fără însă a bloca complet sprijinul european pentru Kiev.

Informația pe scurt

• Rumen Radev și partidul său au obținut o victorie istorică, prima majoritate absolută din Bulgaria din 1997
• Victoria lor a venit pe fondul nemulțumirii populare față de corupție și instabilitate politică
• Analiștii avertizează că Bulgaria ar putea deveni un nou “cal troian” al Rusiei în UE, după înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria
• Radev este perceput ca pro-rus și critic al sprijinului militar pentru Ucraina, dar adoptă o abordare pragmatică, evitând confruntarea directă cu UE
• Politica sa ar putea duce la reducerea sprijinului pentru Kiev și la o apropiere energetică de Moscova
• Radev menține o ambiguitate strategică, susținând oficial apartenența la UE și NATO, dar criticând politicile occidentale

O victorie istorică

Rumen Radev, fost președinte al Bulgariei și lider al coaliției Bulgaria Progresivă (PB), a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile de duminică din Bulgaria, al optulea scrutin general în cinci ani desfășurat în țara balcanică.

Cu aproape 100% din voturi numărate, mișcarea sa PB, înființată în urmă cu doar 4 luni, a obținut 44,7% și a câștigat o majoritate de 135 de mandate în Adunarea Națională de la Sofia, care are 240 de locuri. Aceasta este pentru prima dată din 1997 când un singur partid bulgar are suficiente locuri pentru a guverna singur.

Partidul GERB al fostului prim-ministru Boiko Borisov s-a clasat pe locul al doilea cu 13,4%, iar alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică (PP-DB), o coaliție politică formată din partide reformiste și pro-europene, este pe locul al treilea cu 12,8%.

Radev “a profitat de un val de frustrare față de instabilitatea politică din națiunea balcanică de 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt sătui de corupție și de partidele vechi care au dominat politica timp de decenii,” a descris CNN victoria fostului președinte de la Sofia.

Alegerile au fost convocate după ce guvernul anterior a încercat să adopte un buget controversat în decembrie trecut, ceea ce a declanșat proteste masive, pe care Radev, în calitate de președinte, le-a susținut.

Protestatarii care au ieșit în stradă în orașe din întreaga țară și au ocupat centrul capitalei Sofia au forțat atunci demisia executivului condus de Rosen Jeleazkov. Decizia dramatică a lui Jeleazkov a venit înaintea unui vot de neîncredere în Adunarea Națională și cu 20 de zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro.

În acel moment, protestatarii au acuzat guvernul său minoritar de centru-dreapta, aflat la putere din ianuarie 2025, de corupție pe scară largă. Guvernul renunțase deja la un plan bugetar controversat pentru 2026.

Cabinetul lui Jeleazkov supraviețuise deja la cinci voturi de neîncredere și era de așteptat să treacă și de al șaselea.

Mulți dintre protestatari au fost nemulțumiți atunci de rolurile a două figuri influente, oligarhul Delyan Peevski și fostul prim-ministru Boiko Borissov, iar protestele din decembrie au fost organizate sub sloganul “Demisia! Peevski și Borissov – afară de la putere.”

Peevski a fost sancționat de Statele Unite și Regatul Unit pentru presupuse fapte de corupție, iar partidul său a contribuit la menținerea guvernului Jeleazkov la putere.

De partea sa, Borissov era prim-ministru atunci când protestele anticorupție au dus la căderea guvernului său în 2020, iar de atunci au avut loc șapte rânduri de alegeri.

Revenind la alegerile de duminică, Radev a declarat în discursul său de victorie că “oamenii au respins autosuficiența și aroganța partidelor vechi și nu au căzut pradă minciunilor și manipulării. Le mulțumesc pentru încrederea lor.”

El a promis să construiască “o Bulgarie puternică într-o Europă puternică.”

“Ceea ce are nevoie Europa acum este gândire critică, acțiuni pragmatice și rezultate bune, mai ales pentru a construi o nouă arhitectură de securitate și … a-și recupera puterea industrială și competitivitatea. Aceasta va fi principala contribuție a Bulgariei la misiunea sa europeană,” a spus el.

BBC a scris că Radev și-a concentrat campania electorală în mare parte pe politici interne, promițând să combată corupția și să restabilească stabilitatea guvernării după ani de coaliții slabe și ușor de răsturnat.

El demisionat după nouă ani ca președinte în ianuarie pentru a-și forma noua mișcare.

Fost pilot de vânătoare pe avioane MiG-29 și comandant suprem al Forțelor Aeriene Bulgare, victoria sa este impresionantă după standardele bulgare. Fiecare guvern bulgar din 2001 încoace a fost format în coaliții de mai multe partide.

Rezultatul îi oferă PB un mandat de a guverna singur, dar va avea nevoie de sprijinul partidului clasat pe locul al doilea, numit Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică, pentru a adopta legislație-cheie care să elimine presiunile politice asupra sistemului judiciar, ceea ce necesită o majoritate de două treimi.

Potrivit Transparency International, Bulgaria se numără printre țările cu cel mai ridicat nivel din Europa în ceea ce privește percepția publicului asupra corupției oficiale.

De exemplu, în clasamentul Corruption Perceptions Index 2025 realizat de Transparency International, Bulgaria s-a situat în partea inferioară a Uniunii Europene, cu un scor de aproximativ 45 din 100 și locul 84 la nivel global. Acest rezultat indică o percepție ridicată a corupției în sectorul public comparativ cu alte state europene, unde majoritatea țărilor înregistrează scoruri mai ridicate. Poziția Bulgariei reflectă probleme persistente legate de transparență, statul de drept și influența politică asupra instituțiilor, în ciuda progreselor și a presiunilor venite din partea Uniunii Europene pentru reforme.

Pe de altă parte, CNN a scris că Bulgaria s-a dezvoltat rapid după căderea comunismului în 1989 și a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Speranța de viață a crescut semnificativ, șomajul este printre cele mai scăzute din UE, iar economia dispune de mai multe mecanisme de protecție după adoptarea monedei euro.

Cu toate acestea, țara rămâne în urmă față de alte state ale UE în anumite privințe. Costul vieții a devenit o problemă importantă, mai ales după adoptarea euro. Guvernul anterior a căzut în urma protestelor împotriva unui nou buget care propunea creșteri de taxe și contribuții mai mari la asigurările sociale.

“Principala provocare a țării este criza economică și criza demografică,” a declarat Tihomir Bezlov, cercetător principal la Centre for the Study of Democracy din Sofia. “Nu par să existe prea multe idei în tabăra câștigătoare privind niciuna dintre aceste probleme.”

Atât Uniunea Europeană, cât și Rusia au salutat victoria lui Rumen Radev. Într-o postare pe X, Antonio Costa, președintele Consiliul European, a scris: “Felicitări lui Rumen Radev pentru victoria categorică… Aștept cu interes să lucrăm împreună în cadrul #EUCO pentru agenda noastră comună privind o Europă prosperă, autonomă și sigură.”

De partea sa, Moscova a declarat că este încurajată de dorința lui Radev de a rezolva problemele cu Rusia prin dialoguri pragmatice, a scris CNN, menționând că fostul președinte al Bulgariei, care a câștigat alegerile cu o victorie zdrobitoare, este “favorabil Kremlin-ului.”

Calul troian al Rusiei?

Victoria lui Radev în Bulgaria a venit la doar câteva zile după ce Péter Magyar și partidul Tisza au câștigat alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria, reușind astfel să pună capăt dominației de 16 ani a lui Viktor Orbán și a formațiunii sale, Fidesz.

În cadrul Uniunii Europene, Orbán a fost considerat cel mai apropiat lider de Moscova și unul dintre cei mai critici față de sprijinul occidental acordat Ucrainei. De altfel, Orbán l-a prezentat in repetate randuri pe Magyar ca pe o “marionetă” a UE și a Ucrainei.

Deși Ungaria a oferit asistență umanitară Ucrainei, s-a opus în mod constant ajutorului militar și a întârziat sau a diluat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Rusia, precum și pachetele de sprijin financiar pentru Ucraina, invocând interese economice naționale și preocupări legate de securitatea energetică, a scris Atlantic Council într-o prefață la scrutinul parlamentar.

Din februarie 2022, guvernul condus de Viktor Orbán a ales o cale solitară în cadrul NATO, refuzând categoric tranzitul de armament către Ucraina și menținând deschise canalele de comunicare cu Moscova, o poziție pe care Budapesta a numit-o “pacea pro-maghiară,” dar pe care Kievul a calificat-o drept complicitate.

Acum, după alegerea lui Radev în Bulgaria, nu puțini sunt analiștii care spun că bătăile de cap ale UE cu politicienii europeni pro-Kremlin nu s-au terminat odată cu debarcarea lui Viktor Orbán.

De altfel, vorbind despre posibila victorie a lui Radev în scrutinul parlamentar de duminică, comentatorii de la Atlantic Council au preconizat că fostul președinte pro-rus al Bulgariei “ar putea să-l înlocuiască pe Viktor Orbán în cadrul Uniunii Europene ca fiind cea mai puternică voce anti-Ucraina a blocului și apărător al intereselor rusești.”

Analiștii au reamintit că, în calitate de președinte al Bulgariei începând din 2017 până la demisia sa de la începutul acestui an pentru a candida la parlament, Radev a condamnat sancțiunile UE împotriva Rusiei și s-a opus eforturilor industriei de apărare bulgare de a furniza muniție Ucrainei.

Descriindu-l pe Radev ca “fost general al forțelor aeriene și membru al Partidului Comunist,” Atlantic Council a mai scris că acesta “nu a fost prieten nici al Statele Unite,” reamintind că, în iunie 2019, el a respins prin veto achiziția de către guvernul bulgar a șaisprezece avioane de vânătoare F-16 Fighting Falcon din SUA. Veto-ul a fost atât de nepopular încât parlamentul l-a anulat. Contractul a fost dus mai departe, dar criticii au văzut incidentul ca o dovadă a poziției anti-americane a lui Radev, au afirmat experții.

De la retragerea sa din funcția de președinte, Radev a continuat să pună sub semnul întrebării sprijinul țării sale pentru Ucraina. În martie 2026, prim-ministrul interimar al Bulgariei, Andrei Ghiurov, a călătorit la Kiev și a încheiat un acord bilateral de securitate pe zece ani, similar celor semnate de alte 28 de state. Radev a folosit acest acord pentru a-l ataca pe Ghiurov, într-o aparentă încercare de a câștiga sprijinul alegătorilor bulgari înclinați spre Rusia.

Concluzia celor de la Atlantic Council este că “un guvern condus de Rumen Radev ar fi o veste proastă pentru Ucraina și ar reprezenta un câștig semnificativ pentru Rusia. Pe termen scurt, acest lucru ar însemna probabil încetarea livrărilor de muniție bulgară către Ucraina, obligând NATO să caute alte surse. Între timp, coridorul nordic susținut de Statele Unite pentru aprovizionarea cu energie a Europei de Est ar pierde teren în favoarea Turk Stream, ultimul mare gazoduct care aduce gaz rusesc în Europa.”

Analiștii de la site-ul polonez Defence24.com au notat și ei că, în timpul numărării voturilor de luni, Rumen Radev și-a exprimat intenția de a urmări dialogul cu Rusia, descriindu-l drept “un fenomen care devine tot mai mult parte a curentului politic principal european.”

Potrivit posibilului viitor prim-ministru, menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova ar putea juca un rol esențial în conturarea arhitecturii de securitate a Europei. El a menționat, de asemenea, posibilitatea obținerii unor resurse energetice accesibile, opunându-se în același timp continuării sprijinului pentru Ucraina.

Declarațiile lui Radev au fost primite favorabil de autoritățile ruse de la Kremlin. “Suntem, desigur, impresionați de cuvintele domnului Radev (…) precum și de cele ale altor lideri europeni care își exprimă disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog – un dialog pragmatic cu Federația Rusă,” a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Pentru moment, o orientare pro-rusă în Bulgaria pare probabilă, au scris comentatorii polonezi. Disponibilitatea lui Radev de a se confrunta cu Uniunea Europeană rămâne însă incertă. Cotidianul spaniol El Mundo a notat că, deși Radev poate fi descris ca fiind pro-rus, poziția sa este oarecum nuanțată: “El nu pune sub semnul întrebării apartenența Bulgariei la Occident, deși critică faptul că Bruxelles și marile capitale europene acordă prea puțină atenție intereselor țărilor de la Marea Neagră și dependenței energetice a Bulgariei.”

Pragmatic și pro-rus

BBC a scris că Radev, care are 62 de ani, este considerat un lider pragmatic, pro-rus, care a criticat sancțiunile UE și a cerut un dialog constructiv cu Kremlinul.

El se opune sprijinului militar al Bulgariei pentru Ucraina, dar este mai probabil să caute compromisuri decât confruntări cu alți lideri europeni.

“Este puțin probabil ca Radev să blocheze sprijinul UE pentru Ucraina,” a declarat Filip Gounev, analist de securitate la Sofia și fost ministru adjunct de interne al Bulgariei. “Abordarea sa va fi pragmatică, mai apropiată de cea a premierului slovac Robert Fico decât de cea a premierului ungar în funcție, Viktor Orbán,” a adăugat analistul.

Nu toți susținătorii săi sunt pro-ruși, ceea ce înseamnă că Radev “va căuta o cale de mijloc și o va prezenta ca apărare a interesului național – cum ar fi resurse energetice ieftine pentru a sprijini economia,” a adăugat Gounev.

Experții cred că, în practică, acest lucru ar putea însemna continuarea permiterii exporturilor esențiale de armament bulgăresc către Ucraina, dar renunțarea la sprijinul financiar al UE. Bulgaria este un furnizor important de muniție și explozibili pentru Ucraina, prin țări terțe, în special prin România.

Războiul a oferit un impuls unei industrii de armament care se confrunta cu dificultăți încă din perioada sovietică, a scris BBC.

Din 2022, Radev s-a pronunțat frecvent împotriva vânzării stocului bulgar de arme din epoca sovietică către Ucraina, pe motiv că acestea prelungesc un război pe care Kievul nu îl poate câștiga, un argument similar cu cel al lui Orbán.

Fabrica VMZ din Sopot, la două ore de mers cu mașina la est de Sofia, produce explozibili și obuze de artilerie de 155 mm compatibile NATO.

În octombrie 2025, compania germană de armament Rheinmetall a anunțat un parteneriat de 1 miliard de euro cu VMZ, pentru a produce până la 100.000 de obuze de 155 mm pe an.

O fabrică separată de pulbere va fi, de asemenea, construită în Sopot. Rheinmetall va deține 51% din companie. Producția va face parte din eforturile din întreaga Europă de a crește producția militară.

Deși se opune livrărilor militare către Ucraina, Radev și-a asumat meritul pentru invitarea directorului executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, în Bulgaria în martie 2025.

“Bulgaria devine parte a ecosistemului european de apărare,” a declarat Radev, într-o vizită la sediul Rheinmetall din Unterlüß, în Germania, în august 2025.

Acesta este motivul pentru care, cred comentatorii, poziția lui Radev ca șef al guvernului pare că va fi similară cu cea a premierului slovac Robert Fico – critică față de sprijinul UE, dar fără a impune un veto asupra producției de arme de către companii private pentru Ucraina.

În acest context, The Guardian a precizat de altfel că Radev a promis că nu va folosi dreptul de veto al Bulgaria pentru a bloca viitoare decizii ale Uniunii Europene, iar analiștii subliniază că el a negat constant că ar fi aliniat cu Kremlin-ul, susținând apartenența la UE.

De altfel, într-un mesaj probabil menit să calmeze temerile privind o posibilă orientare pro-rusă, unul dintre apropiații lui Radev, Slavi Vassilev, a declarat săptămâna trecută că bulgarii “nu își doresc relații mai apropiate cu Rusia, ci mai degrabă … participare activă continuă în NATO și în Uniunea Europeană.”

Menținerea unei ambiguități strategice față de Rusia și UE, în timp ce și-a concentrat campania pe corupție, i-a permis lui Rumen Radev să atragă voturi de la partidul de extremă dreapta Revival, care a obținut doar 4% din voturi, și de la GERB, al cărui scor a fost cel mai scăzut din istorie.

De partea lor, diplomați ai UE au declarat că nu se așteaptă ca Radev să încerce să preia rolul de principal perturbator al blocului de la Viktor Orbán.

Dimitar Keranov, cercetător al programului de reziliență europeană al German Marshall Fund din Berlin, a avertizat că “sistemul corupt rămâne” și că, deși “simpla perspectivă a stabilității este semnificativă … stabilitatea nu înseamnă reformă.”

Într-un sistem slăbit, cu o justiție, autorități de reglementare și mass-media capturate de stat, majoritatea lui Radev reprezintă “o oportunitate ca acapararea puterii să se accelereze” sub conducerea unui lider care este “un produs al aceluiași mediu pe care pretinde că îl desființează,” a spus Keranov.

“Un lider favorabil Kremlinului care guvernează un stat membru NATO și Uniunea Europeană la Marea Neagră, la câteva zile după ce Ungaria l-a înlăturat pe Orbán, este o veste proastă pentru UE și pentru Ucraina,” a adăugat el.

Aceleași îngrijorări au fost exprimate și de Atlantic Council.

“Într-un context mai larg, o Bulgarie condusă de Radev ar putea înlocui Ungaria ca intermediar al lui Vladimir Putin în cadrul Uniunea Europeană și NATO,” a afirmat grupul de think tank de la Washington. În opinia analiștilor de peste ocean, acest lucru ar reprezenta într-o anumită măsură un pas înapoi pentru Kremlin, deoarece influența lui Radev nu s-ar compara, cel puțin inițial, cu cea a lui Viktor Orbán. “Cu toate acestea, există o posibilitate reală ca, la doar câteva zile după ce alegerile din Ungaria au înlăturat principalul aliat european al Rusiei, un nou guvern pro-Kremlin să ajungă la putere în Bulgaria, prezentând Bruxelles-ului un set similar de provocări,” au concluzionat experții.

Surse: BBC, CNN, Transparency International, Atlantic Council, Defence24, The Guardian