Analiză/ Consiliul Tineretului din România: Doi din trei tineri între 15-29 ani trăiesc în gospodării supraaglomerate/ Criza generală a locuirii îngrădește dezvoltarea personală

„În timp ce 96,1% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, generațiile tinere se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Criza generală a locuirii îngrădește dezvoltarea tinerilor a căror posibilitate de a-și atinge propriile obiective de viață este puternic influențată de lipsa stabilității generată de obstacolele întâmpinate în identificarea unei locuințe adecvate”, arată o analiză complexă publicată de Consiliul Tineretului din România (CTR) luni, 2 mai, când se aniversează și ziua națională a tinerilor.

Analiza publicată de CTR mai arată că „locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre acestea numărându-se mutarea din casa părintească,  întemeierea  unei  familii,  alegerea momentului pentru a avea copii, alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de bază ce trebuie adresate cu prioritate.”

Datele prezentate în analiză arată următoarele:

• Majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsec locuința părintească fiind de 27,9 ani. Prin corelarea datelor furnizate de Eurostat concluzionăm că tinerii care părăsesc casa părintească la o vârstă mai înaintată au o probabilitate mai mare de a se confrunta mai puternic cu fenomenul tinerilor NEET, tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
• 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării  care utilizează mai mult de 40% din venitpentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii. Problema se adâncește dacă privim spre tinerii vulnerabili, aflați în risc de sărăcie. Dintre aceștia, 24% sunt împovărați de costurile locuirii.
• 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene.
• 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a  locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene.
• Costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră in București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.
• Costul achiziționării unui locuințe a crescut cu 28,4% din 2015 în 2020. Venitul minim lunar net pentru achiziționarea unei locuințe cu avans de 5%, prin Programul Noua Casă, în condițiile unui grad de îndatoarare de ideal, este de aproximativ 6010 lei net.

Documentul “Tineri Acasă”, publicat de Consiliul Tineretului din România, include prezentarea cadrului normativ privind locuirea în raport cu tinerii, analiza sectorului de locuințe publice, respectiv o examinare a posibilelor politici și mecanisme în domeniu, din perspectiva nevoilor tinerilor și a oportunității de implementare în context autohton.

Printre acestea, se regăsesc: mecanisme de control al chiriei, subvenții la plata chiriei, intermedierea socială a închirierii si alte tipuri de ajutor în raport cu închirierea de locuințe, credite ipotecare avantajoase pentru tineri acordate cu garanția statului, analiza Programului Noua Casa și a impactului acestuia asupra tinerilor, subvenția BauSpar, asigurarea mobilității și acoperirea zonelor de locuit cu infrastructură de utilități publice necesare, respectiv sustenabilitatea în domeniul locuirii.

Analiza integrală poate fi consultată aici.

„Atenționăm că implementarea eficientă a oricăror măsuri în domeniul locuirii nu se poate realiza în lipsa unei strategii coerente. Ținând cont de dimensiunea sectorului și de resursele imense financiare și de timp necesare, locuirea tinerilor nu este o acțiune, un proiect sau un program. Măsurile trebuie să fie interconectate și coerente, iar armonizarea acestora se poate realiza numai prin elaborarea și, ulterior, implementarea reală a unei strategii în domeniul locuirii care să acorde o atenție sporită tinerilor”, mai transmite CTR.

sursa foto: Pixabay