ANALIZĂ Cele trei scenarii pentru redeschiderea școlii din septembrie. Cât sunt de fezabile și ce măsuri ratează Guvernul Orban pentru elevi

Școală cu prezența fizică a tuturor elevilor, dar cu reducerea numărului de elevi la clasă. Sau împărțirea claselor în două grupe, cu alternarea 2 săptămâni prezența fizică la școală – 2 săptămâni online. Sau lockdown cu școală 100% online. Sunt cele 3 scenarii pe care Federația Asociațiilor de Părinți le-a transmis ca propunere oficială grupului interministerial condus de Raluca Turcan, care stabilește regulile de redeschidere a școlilor. Cât de fezabile sunt, însă, aceste scenarii și care sunt riscurile cu care vine fiecare propunere?

De remarcat că planurile realizate de Federația condusă de Iulian Cristache sunt mult mai favorabile copiilor, școlii, procesului educativ decât măsurile lansate de Ministerul Sănătății la sfârșitul lunii mai și retrase de același minister după ce Edupedu.ro le-a prezentat pe larg. Astăzi, Ministerul Sănătăți se chinuie să ascundă orice decizie până cu vreo 2 săptămâni înainte de începerea școlii (vezi aici declarația lui Nelu Tătaru).

Potrivit surselor Edupedu.ro, astăzi vor avea loc discuții la Ministerul Educației, la care vor participa și reprezentanții Ministerului Sănătății, iar printre documentele în dezbatere sunt chiar cele 3 scenarii ale părinților și recomandările publicate și renegate de Ministerul Sănătății.   

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Scenariul I: Revenirea la școală cu prezența fizică 100% a copiilor

Aici, părinții cer reducerea numărului de elevi la clasă (maximum 25 la primar și 30 la gimnaziu și liceu – adică exact cât prevede legea educației din 2011, fără exceptarea introdusă de Liviu Pop) și suplimentarea personalului didactic.

Este fezabil? Teoretic, da. Klaus Iohannis a promulgat anul trecut legea care prevede tăierea a până la 9 ore de școală pe săptămână (detalii aici). Până acum, legea nu a fost amânată și ar trebui să se aplice începând cu septembrie 2020. Această măsură, încrucișată cu micșorarea numărului de elevi la clasă ar însemna că ai un surplus de profesori care să preia parte din clasele nou-formate.

Însă ministrul Educației nu a anunțat nicio pregătire pentru aplicarea din septembrie a acestei legi: tăierea orelor înseamnă modificarea programei școlare. Nu avem nimic în dezbatere publică. Apoi, dacă modifici curriculumul, profesorii trebuie formați să-l predea la clasă, nu îi poți lăsa cu ceva teoretic schimbat, dar fără să le explici clar ce și cum trebuie predat și evaluat.

Reducerea efectivelor de elevi la clasă înseamnă spații școlare. Nu am văzut niciun apel către primării să vină în ajutorul copiilor fie cu școli modulare, cu containere care să fie amplasate în curtea școlii, fie pur și simplu cu spații pe care le au în administrare și în care ar putea intra copiii. Dimpotrivă, l-am văzut pe premierul Ludovic Orban somând-o pe Monica Anisie să le dea primarilor, în an electoral, “sute” de spații care au fost școli și în care acum nu mai sunt copii (detalii aici). Premierul și-a nuanțat apoi declarațiile, dar nu a renunțat la solicitare.

Total aberant, dacă ne gândim că din toamnă grupa mare de grădiniță devine obligatorie, la anul va fi grupa mijlocie și peste doi ani grupa mică. Apoi, pandemia COVID-19 a întors din Diasporă 23.300 de copii și tineri sub 18 ani, numai în perioada 23 februarie – 10 mai 2020, potrivit datelor transmise de Poliția de Frontieră la solicitarea Edupedu.ro.

A făcut Guvernul vreo analiză: cum fluctuează populația școlară în zonele cu școli părăsite? Există vreo estimare demografică pentru ca peste 3 ani să nu ne trezim că dăm bani să ridicăm școli și grădinițe fix în aceste zone despre care premierul ne spune că sunt văduvite de populație, dar în care primarii vor clădiri pentru “diferite investiții”? Școlile abandonate în trecut din cauza scăderii demografice tratate cu mare lipsă de strategie din punct de vedere administrativ nu sunt astăzi soluții pentru distanțarea cerută de pandemie și pentru noile realități sociale și legislative? Nu poate face Guvernul Orban after-school-uri acolo pentru acei câțiva copii din sat care chiar dacă merg la școala de centru, tot trebuie să recupereze ce nu au făcut fizic?

Apoi reducerea numărului de elevi la clasă vine cu următoarea discuție: se aplică la clasele de început de ciclu? Dacă da, clasa a IX-a pare să fi ratat până acum o astfel de decizie, în broșurile de admitere 2020 numărul elevilor la clasă este similar celui de anul trecut. Dacă la clasa pregătitoare am avea grupe mai multe, atunci ar trebui ca la titularizare să vedem posturi suplimentare scoase la concurs. Nu avem așa ceva.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro