G4Media.ro

Amplu reportaj The NY Times, în pădurile seculare ale României. Pentru că…

Sursa: Captură The New York Times

Amplu reportaj The NY Times, în pădurile seculare ale României. Pentru că peleții ar trebui fabricați din deșeuri, ei sunt considerați biomasă și “sursă de energie regenerabilă”

Amplu reportaj The NY Times, în pădurile seculare ale României. Publicația americană arată că acestea sunt tăiate pentru fabricarea de peleți, exportați apoi în numeroase țări europene (mai ales în Italia). Pentru că peleții ar trebui fabricați din deșeuri, ei sunt considerați biomasă și “sursă de energie regenerabilă”, informează Biziday. 

“Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie”, titrează publicația americană, în reportajul său care încearcă să arate cât de greșită este încadrarea lemnului ars în categoria “energie verde”.

The New York Times a trimis o echipă la Cheile Bicazului, “într-una dintre cele mai vechi păduri de pe continent” pentru a urmări costul ascuns al exportului de peleți pentru foc. În centrul investigației se află compania Ameco, din Joseni (Harghita), despre care publicația americană spune că a documentat faptul că “își hrănește gaterele din pădurile protejate ale României”.

Reporterii au urmărit buștenii până au fost încărcați “într-un camion marca Ameco”, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România. “Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeurile din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său, iar sacii de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn.

Echipa The New York Times “a documentat tăierile din zonele protejate ale României și a urmărit camioane din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic. Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să efectueze evaluări de mediu pentru a se asigura că suprafețele sunt conservate. Dar experții spun că astfel de evaluări sunt rare. Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, găsind multe dintre ele în stare de conservare proastă sau foarte proastă”.

The NY Times mai arată rutele de export de peleți din România, Polonia și Slovacia către numeroase țări din Uniunea Europeană, în special către Italia, în condițiile în care lemnul este considerat energie cu impact zero asupra încălzirii globale, deoarece copacii absorb dioxidul de carbon din atmosferă, iar arderea lemnului întoarce această cantitate de gaz de seră în atmosferă.

“Dacă Uniunea Europeană nu mai consideră că energia din arderea lemnului este neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, asta ar îndepărta imediat numeroase țări de obiectivele lor privind energia regenerabilă. Ar avea consecințe majore pentru țări precum Italia, de exemplu, care esre cel mai mare consumator de peleți de pe continent. Mai mult de o treime din energia sa regenerabilă provine din arderea materialului vegetal. De ani de zile, guvernul italian a oferit deduceri fiscale pentru a încuraja cumpărarea de centrale pe peleți”, mai arată publicația americană, care precizează că Ameco a refuzat să le ofere declarații jurnaliștilor.

Guvernele Germaniei, Olandei, Belgiei și Luxemburgului au semnalat sprijinul pentru încetarea subvențiilor pentru acest tip de energie. Dar acest lucru este dificil în actualul context de criză energetică.

Sursa: Biziday/ Citește integral pe NYT

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. BS! Lemnul exploatat rațional trebuie să rămân sursă de obținere a energiei cel puțin până la vreo minune tehnologică gen fuziune nucleară! Restul sunt prostii! Dacă vrem să protejăm lemnul trebuie să relansăm industria carboniferă! Nu se poate și cu slănina in pod și cu buzele unse și fără gaz rusesc!

  2. Atâția ani ne-am bătut joc de pădurile noastre, încât nu e de mirare ca am ajuns sa plătim bani ca sa vedem păduri la alții, 7-10 pe an, in vacanța. E mare păcat ca ne schilodim țara, ca jupuim pădurile și ne transformam pe zi ce trece intr-o uriașă groapa de gunoi.

  3. Periuța de dinți din lemn e mai prietenoasă cu mediul decât periuța de dinți din plastic?

  4. tzantzos-propitorul-blue-air ( ca avea wizzair niste avioane de achitat mai repede) ne va spune ca sunt fake, ca nu se intampla asa ceva, ca e scos din context, ca o sa verifice, ca o sa se intereseze, ca nu i-a scris nimeni pe telefonul lui asa ceva …

  5. Fenta.

    Defrișările masive nu se fac pentru peleti.

    • Uite ca se fac SI pentru peleti! Si asa se aduna si asa dispar padurile si asa unii nu-si fac treaba iar altii au firme, sunt bogati ministrii si taie padurea de peste munte de Harghita. UDMR copilul rasfatat al falsei democratii din Romania. Mai ce le place sa distruga si sa nu faca nimic in Moldova si in Sud dar sa ia bani de la Orban si sa construiasca in Ardeal.