Alegeri legislative şi locale în regiunea separatistă Transnistria / Buletinele de vot conţin opţiunea „împotriva tuturor”

Un număr de 246 de secţii de votare din regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, s-au deschis duminică pentru alegeri legislative şi locale în cadrul cărora vor fi aleşi 33 de deputaţi ai Consiliului Suprem, 469 de deputaţi locali şi 76 de şefi de localităţi, informează EFE, citată de Agerpres.

Aproximativ 395.000 de alegători îşi vor exercita dreptul la vot în centrele special amenajate pentru scrutin care se vor închide la ora locală 20:00 (18:00 GMT), potrivit Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele alegerilor vor fi făcute publice luni.

Din 25 noiembrie a fost posibilă participarea la votul anticipat, un drept pe care l-au exercitat peste 4.500 de alegători, au menţionat autorităţile separatiste.

Legislaţia transnistreană nu prevede un nivel minim de participare pentru ca alegerile să fie considerate recunoscute.

Buletinele de vot conţin opţiunea „împotriva tuturor”, care oferă posibilitatea de a repeta alegerile dacă această opţiune obţine mai multe voturi decât candidaţii. În plus, dacă în 11 dintre cele 33 de circumscripţii electorale prevalează opţiunea „împotriva tuturor”, alegerile pentru Consiliul Suprem sunt convocate din nou.

În total sunt 45 de candidaţi, majoritatea reprezentând partidul Obnovlenie (Reînnoirea), care în Consiliul Suprem anterior deţinea 29 din cele 33 de mandate.

Autoproclamata Republică Transnistreană, cu capitala la Tiraspol, este un teritoriu cu o suprafaţă de 4.163 kilometri pătraţi pe malul stâng al Nistrului şi cu o populaţie de doar jumătate de milion de locuitori, majoritatea ruşi şi ucraineni. Ea a rupt legăturile cu Chişinăul după un conflict armat (1992-1993) în care a beneficiat de ajutorul Rusiei, care menţine de atunci în zonă o prezenţă militară de aproximativ 2.000 de soldaţi ca garanţie pentru menţinere păcii.

Regiunea transnistreană s-a autoproclamat republică pe 29 octombrie 1990 şi deţine 12% din teritoriul R. Moldova şi 23% din producţia industrială, precum şi controlul asupra căilor de transport şi a conductelor de gaze. De aici interesul Chişinăului, care se opune pierderii acestei regiuni, şi, de asemenea, al Moscovei, care îi sprijină independenţa.