30 de milioane de lei anual ar urma să coste extinderea programului de sport suplimentar pentru elevi, susține primarul Capitalei

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, estimează că extinderea programului „Sport în şcoală” la 25% dintre elevii bucureşteni ar avea un cost anual de 30-40 de milioane de lei, transmite Agerpres.

Edilul general anunţase anterior că unul dintre proiectele vizate pentru mandatul următor este extinderea iniţiativei „Sport în şcoală”, care a funcţionat sub formă de program pilot, astfel încât în decurs de patru ani, 25% dintre din elevii Bucureşti să ajungă să fie înscrişi în acest proiect. Prin acest program, profesorii de educaţie fizică (inclusiv din afara unităţii de învăţământ) vor fi plătiţi de Primăria Capitalei să facă ore suplimentare cu grupe de 10-15 copii, pe diferite discipline sportive, în afara programului şcolar.

„La 25-30% din copiii din şcoli e un cost de ordinul 30-40 de milioane de lei pe an, în condiţiile în care subvenţia la termie este un miliard şi jumătate; subvenţia la transportul public e 1,2 miliarde… 30-40 de milioane nu este o sumă atât de mare”, a spus edilul general, duminică, în cadrul unei declaraţii de presă.

În ce priveşte viitorul Plan Urbanistic General, care ar urma să indice locurile potrivite pentru o sală polivalentă sau un parc zoologic, edilul general a precizat că realizarea acestor obiective presupune o perioadă mai îndelungată şi a estimat că nu vor fi realizate în următorii patru ani. Pe termen mai scurt vor putea fi realizate însă terenuri de tenis sau o primă clădire pentru un muzeu al ştiinţei.

„Nu în patru ani. Dacă vorbim de un mare complex sportiv, mai mare decât tot complexul Lia Manoliu, nu este de patru ani. De asemenea, dacă vorbim de un parc zoologic, pentru că trebuie să crească vegetaţia, şi acolo e un proiect de vreo 300 de milioane de euro; acesta este o chestiune de 15 ani. Pentru obiective mai mici, cum ar fi nişte terenuri de tenis sau o primă clădire pentru un muzeu al ştiinţei, asta se poate face în patru ani. Aseară am avut meci pe Arena Naţională şi toată zona a fost blocată, până la 12,00 noaptea. E foarte important, când pui obiective de importanţa aceasta, cum e o mare sală polivalentă, să le pui în locul potrivit. Noi aveam proiectul gata făcut – şi probabil am fi şi obţinut nişte bani – să punem sala polivalentă în locul turnului de paraşutism, dar ar fi fost o greşeală pentru oraş”, a explicat Nicuşor Dan.

El a precizat că noul Plan Urbanistic General ar trebui să prevadă clădiri de birouri în zonele în care există deja numeroase blocuri, pentru a asigura un echilibru şi distanţe mai mici faţă de locul de muncă. Totodată, a subliniat importanţa asigurării infrastructurii necesare în zonele „destructurate”, înaintea realizării unor noi construcţii.

„La nivelul Primăriei Capitalei luăm decizia pe urbanism, iar după aceea, autorizaţiile se dau fie de primarul general, fie de primarii de sector. Pe zona de urbanism, Planul Urbanistic General va reglementa în mod ştiinţific. (…) Adică, în zone în care este o densitate foarte mare de blocuri, dacă găsim spaţii, e recomandat să apară birouri. Şi invers: în zone în care sunt foarte multe birouri e recomandat să apară locuinţe, tocmai pentru a încuraja oamenii să lucreze aproape de casă. O să fim foarte atenţi la densităţile de construire, pentru că aceasta este principala problemă, de 20 de ani, a Bucureştiului. (…) Sunt foarte multe zone destructurate, zone de 70-100 de hectare în care nu e normal să construiască cine poate, iar după aceea să ne gândim cum să punem străzi. Pe acele zone e foarte posibil să impunem o restricţie de construire, până când venim noi cu infrastructura”, a spus edilul general.