Home » Articole » Ministra Mediului: Pe litoral există 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale între malul mării și faleză/ Buzoianu anunță procese pe care le va deschide Apele Române

Ministra Mediului: Pe litoral există 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale între malul mării și faleză/ Buzoianu anunță procese pe care le va deschide Apele Române

1109
Ministra Mediului: Pe litoral există 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale între malul mării și faleză/ Buzoianu anunță procese pe care le va deschide Apele Române
sursa foto: Dobrogea Live
Ascultă articolul

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat sâmbătă la TVR Info că pe litoral există „aproape 4.000 de construcții” care sunt „suspecte să fie ilegale”, ridicate între malul mării și faleză. Ea a spus că Apele Române vor deschide acțiuni în instanță.

„Aproape 4.000 de construcții care sunt suspecte să fie ilegale (…) sunt practic construcții care au fost făcute între malul mării și faleză, deci linia costieră, între aceste două limite unde, în mod normal, proprietatea trebuie să fie a statului. Ce să vedeți, au apărut ca ciupercile construcții de toate felurile, de la hoteluri, beach baruri până la blocuri, care sunt astăzi, din punctul nostru de vedere, ilegale”, a declarat Diana Buzoianu la TVR Info, citată de Mediafax.

- articolul continuă mai jos -

„Fiecare dintre aceste zone trebuie să fie recerute în instanță de către Apele Române. Suntem deja în primă etapă în sensul în care, ca să putem să aducem probă expresă în instanță, vom cere un studiu care să ne arate juridic exact unde este linia costieră și această zonă, această linie, să poată să fie folosită ca probă în instanță”, a adăugat ministra Mediului.

Întrebată dacă pot fi îndepărtate inclusiv construcțiile mari, ministrul a spus că soluțiile vor fi analizate „de la caz la caz” și că va fi „o bătălie pe ani de zile”.Buzoianu a descris și modul în care unele terenuri ar fi ajuns la privați, prin hotărâri ale autorităților locale și schimbarea regimului de proprietate.

„Avem niște primării, cu primari care de-a lungul timpului au zis, de pe o zi pe alta, acesta este un teren care aparține, au înregistrat în cartea funciară și au dat hotărârile de consiliu local necesare. Deci acest teren este terenul în proprietate publică a primăriei. Deși terenul respectiv trebuia să fie, conform constituției, în proprietate publică a statului.

După un timp, după ce și-au dat aceste hotărâri, au mai dat o hotărâre. Nu mai este în proprietate publică a primăriei, este în proprietate privată a primăriei. De la este în proprietate privată a primăriei, legea spune că se poate și inclusiv vinde. Și au mai stat un pic, și într-o lună, într-un an, au vândut aceste terenuri către un privat”, a spus Buzoianu.

Despre capacitatea de a susține un număr mare de procese, Buzoianu a spus că va fi nevoie de prioritizare: „Va trebui să ne uităm și să prioritizăm. Asta este foarte clar. Să prioritizăm acolo unde este cu adevărat nevoie rapidă de intervenție”.

 

Știri video

Comentarii
  • Dar de construcțiile realizate pe malurile lacurilor de acumulare pe teren care aparține domeniului public al statului, teren care ar trebui să fie liber de construcții și accesibil oricui pentru plimbare cine se ocupă? Cel mai corect ar fi să se ocupe Parchetul fiindcă, spre exemplu la Snagov terenul statului e ocupat de riverani cu avizul SGA Ilfov București. Probabil de aceea directorul Alexandru Popescu care a rezistat tuturor schimbărilor politice a fost promovat și de actuala conducere a Ministerului mediului în Consiliul de Conducere al Apelor Române.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole