10 mituri anti-moneda euro răspâdite în Bulgaria: Vom deveni mai săraci, totul se scumpește, ne fură rezervele, ne pierdem suveranitatea națională și alte sperietori / Care este adevărul

În ultimele luni și săptămâni, subiectul legat de moneda euro și de aderarea Bulgariei la zona euro a încins spiritele. Comentarii și analize vin de peste tot, iar oamenilor de rând le este dificil să se orienteze în avalanșa de declarații și cifre contradictorii. Jurnaliști de la Factcheck.bg, Mediapool, Sega, toest.bg, scot la iveală cele mai comune 10 mituri pe această temă, potrivit Rador Radio România.

1. Vom deveni mai săraci dacă intrăm în zona euro

Adevărul: Introducerea monedei euro nu duce la o scădere a veniturilor reale. Dacă bulgarii vor „deveni mai săraci” sau mai „bogați” depinde de mulți factori, inclusiv de politica economică, de adaptarea mediului de afaceri și al consumatorilor, precum și de condițiile economice globale. O monedă stabilă și ratele dobânzii mai mici, de exemplu, pot stimula creșterea economică și pot crește veniturile. În multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv în Croația, salariile minime au crescut semnificativ, ceea ce a dus la o restabilire a puterii de cumpărare a lucrătorilor cu salarii mici.

2. Totul va deveni mai scump din cauza euro

Faptele: Experiența altor țări care au aderat la zona euro în ultimii 10 ani arată că introducerea noii monede duce la o creștere minimă și temporară a prețurilor, de obicei mai mică de 0,5%. Principalul motiv pentru aceasta este rotunjirea prețurilor în timpul conversiei, dar efectul este de scurtă durată și limitat.

În Slovacia, care a introdus euro în 2009, Banca Națională menționează că introducerea euro a dus la o creștere a inflației o singură dată, cu 0,2 până la 0,4 puncte procentuale. Eurostat raportează că inflația anuală în Slovacia a scăzut de la 3,5% în decembrie 2008, la 2,4% în februarie 2009. Acest lucru arată că efectul introducerii euro asupra inflației a fost limitat.

În Estonia, care se află în zona euro din 2011, impactul real asupra prețurilor a fost de aproximativ 0,2–0,3 puncte procentuale, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate în domeniul serviciilor – taxiuri, restaurante etc.

Datele Institutului de Statistică din Croația arată că în această țară, care a aderat la zona euro în 2023, cea mai mare parte a presiunii inflaționiste a avut loc înainte de adoptarea monedei euro. Punctul culminant, în toamna anului 2022, inflația în țară a ajuns la 13,2%, după care a început să scadă treptat. Până în mai 2023, aceasta era deja sub 9%. O analiză a Băncii Centrale Europene (BCE) din martie 2023 arată că schimbarea monedei are un impact neglijabil asupra prețurilor.

Schimbarea monedei nu are un impact semnificativ asupra inflației. Prețurile depind de diverși factori și, într-o anumită perioadă de timp, poate exista o creștere a inflației din diverse motive care nu au legătură cu trecerea de la o monedă la alta.

3. „Economia bulgară nu este pregătită, vom ajunge într-o criză”

Faptele: Rapoartele de convergență ale BCE și CE au confirmat că Bulgaria îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la zona euro: stabilitatea prețurilor (nu mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media celor trei țări cu cele mai bune performanțe din zona euro), deficit bugetar de până la 3%, datorie publică de aproximativ 24,1% din PIB (a doua cea mai redusă din UE), curs de schimb stabil datorită Consiliului Monetar, rate ale dobânzii pe termen lung sustenabile și convergență juridică.

Evenimentele din ultimele luni au arătat că datele reale privind inflația și percepțiile publice și politice diferă. Diferența dintre percepția inflației și fapte are o explicație științifică. Consumatorii își formează percepțiile asupra nivelurilor inflației în funcție de o anumită gamă de bunuri care sunt achiziționate mai des și sunt relativ ieftine. Studiile arată că creșterile de prețuri atrag atenția oamenilor mai mult decât prețurile stabile sau în scădere.

4. Ne vor minți și vor modifica cursul de schimb al leva în ultimul moment

Care sunt faptele: Decizia privind cursul de schimb la care o țară aderă la zona euro este luată în unanimitate de către țările din zona euro (20 în total) și țara candidată. În 2022, a 48-a Adunare Națională a adoptat o decizie care stabilește că Bulgaria va adopta euro, menținând în același timp cursul de schimb oficial de 1,95583 leva pentru 1 euro. Doi ani mai târziu, decizia a fost reconfirmată. Aceste acte ale Adunării Naționale îl obligă pe ministrul de finanțe, Temenujka Petkova, să semneze acordul numai dacă Bulgariei i se propune să adere la zona euro la cursul actual fixat. Și nimeni nu are intenția de a propune un curs diferit.

5. Creditele vor deveni mai scumpe

Faptele: Legea privind introducerea monedei euro prevede că ratele dobânzilor la credite și depozite nu se vor modifica după aderarea la zona euro, așa cum subliniază BNB pe site-ul instituției. Ratele dobânzilor la contractele de împrumut cu rată variabilă a dobânzii nu vor fi mai mari decât nivelul lor de dinainte de introducerea monedei euro, iar cele la contractele cu rată fixă ​​a dobânzii vor rămâne aceleași. Aderarea la zona euro va consolida stabilitatea sistemului bancar, care va avea acces la mecanismele Băncii Centrale Europene.

6. Bulgaria este mică și vocea ei nu va fi auzită în deciziile Băncii Centrale Europene și ale Uniunii Europene

Ca membru al zonei euro, Bulgaria va avea reprezentare și drept de vot la Banca Centrală Europeană și va participa la procesul de luare a deciziilor. Guvernatorul BNB va participa la votul din Consiliul de Administrație al Băncii Centrale Europene, votul său fiind egal cu cel al Austriei, Belgiei, Luxemburgului, Irlandei, Portugaliei etc. În plus, va deveni membru al Consiliului de Administrație al BCE, organismul care stabilește politica monetară a zonei euro. Aceasta înseamnă că BNB va putea participa la stabilirea ratelor dobânzilor și a instrumentelor monetare.

7. Republica Cehă, Ungaria și România nu doresc euro

Republica Cehă, Ungaria și România nu au renunțat oficial la adoptarea euro. În calitate de state membre ale UE, și ele sunt obligate prin lege să introducă moneda unică europeană odată ce îndeplinesc criteriile.

Chiar înainte de aderarea la UE în 2004, Republica Cehă a supus chestiunea apartenenței sale unui referendum. În sprijinul aderării, din care rezultă angajamentul de a adopta euro, au votat 77,3%.

La începutul anului 2024, prim-ministrul ceh Petr Fiala a declarat că problema adoptării euro nu va fi actuală pentru țară până la sfârșitul mandatului său, în 2025, deoarece țara încă nu îndeplinește majoritatea condițiilor pentru aderare și nu le va fi îndeplinit până atunci. Cu toate acestea, el a subliniat că guvernul său ia măsuri concrete pentru îmbunătățirea stării finanțelor publice, aceasta fiind una dintre condițiile necesare pentru aderare.

România și-a propus ca obiectiv adoptarea euro începând cu 2024, dar nu a reușit să își atingă obiectivul din cauza unei combinații de factori economici, instituționali și politici. România nu îndeplinește criteriile de aderare la zona euro din cauza deficitului excesiv și a inflației ridicate.

De asemenea, Ungaria nu îndeplinește criteriile tehnice de aderare la zona euro. Prim-ministrul eurosceptic Viktor Orbán și partidul său Fidesz susțin că euro ar putea deveni un instrument de control extern, în special din partea Bruxelles-ului și a BCE. Politicienii spun însă că Ungaria va adopta euro – atunci când va fi gata.

8. Vom plăti datoriile principalelor țări din zona euro

Ceea ce se întâmplă: Zona euro are la dispoziție Mecanismul European de Stabilitate (MES) – instrumentul de sprijinire a țărilor din zona euro care se confruntă cu dificultăți financiare. Fiecare țară din zona euro participă la acesta cu o anumită sumă – o contribuție. Acordarea unui împrumut pentru a sprijini o țară se decide cu o majoritate calificată de două treimi, fiecare țară având un vot egal. Chiar dacă fondurile sunt acordate de MES în timpul unei crize, acestea sunt un tip de împrumut și sunt supuse returnării cu dividende către acționari. Toate activele cu care Bulgaria participă la capitalul Mecanismului European de Stabilitate rămân proprietatea țării.

9. Ne vor fura rezervele valutare/rezervele de aur/economiile”

Faptele: Banca Națională a Bulgariei va continua să gestioneze rezervele valutare ale țării. O parte din rezervele valutare ale BNB vor fi transferate în bilanțul BCE. Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene obligă statele membre să se consulte și să primească aprobarea BCE pentru operațiunile și tranzacțiile efectuate cu fondurile lor actuale în valută străină.

În ceea ce privește aurul, BNB a explicat că nimic nu se va schimba după intrarea în zona euro – acesta va rămâne proprietara rezervei de aur (aproximativ 1,314 milioane de uncii troy de aur, sau aproximativ 40,9 tone). Conform bilanțului săptămânal al departamentului „Emisiuni” al Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), 41 de tone de aur înseamnă în prezent 7,31 miliarde de leva. Puțin peste jumătate din rezerva de aur este depusă la Banca Centrală a Regatului Unit – Bank of England.

10. Ne pierdem atât suveranitatea națională, cât și controlul asupra politicii noastre monetare

Faptele: Politica monetară a Bulgariei este subordonată euro și în prezent – de la 1 iulie 1997 – Bulgaria se află într-un Consiliu Monetar. Leva este „legată” de euro. Datorită participării sale la un Consiliu Monetar, Bulgaria nu poate „tipări bani” sau determina independent nivelul ratei principale a dobânzii. Când Bulgaria va deveni parte a zonei euro, guvernatorul BNB se va alătura Consiliului de Administrație al BCE, care determină politica monetară a zonei euro. În prezent, Bulgaria doar respectă aceste decizii și nu are drept de vot, deoarece nu a introdus euro. BNB va pierde anumite atribuții (ceea ce nu este neapărat rău) – de exemplu, nu va stabili rezervele minime obligatorii ale băncilor și nu va influența acordarea de credite. Acestea sunt decizii care se iau la nivelul „zonei euro”.

Sursa: SEGA / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu