Numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale a crescut de aproape patru ori, în ultimii zece ani, în Harghita / Inspector Școlar General: ”Nu mă pot pronunţa cu privire la cauzele creşterii numărului”

Numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) a crescut de aproape patru ori, în ultimii zece ani, în Harghita, cei mai mulţi dintre aceştia fiind integraţi individual în şcolile de masă, transmite Agerpres.

Inspectorul pentru învăţământul special din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Elena Mîndru, a declarat, pentru Agerpres, că, în urmă cu zece ani, numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale era de 432, iar în prezent a ajuns la 1.600.

Dintre aceştia, 160 sunt şcolarizaţi în cele trei unităţi de învăţământ special din localităţile Ocland, Bilbor şi Miercurea-Ciuc, 180 de preşcolari şi elevi sunt şcolarizaţi în grupele si clasele speciale integrate în unităţile de învăţământ de masă, în patru grupe de grădiniţă şi 25 de clase, din zece unităţi de învăţământ repartizate echilibrat pe întreg teritoriul judeţului Harghita, 60 de elevi sunt şcolarizaţi la domiciliu, iar restul, adică cei mai mulţi, sunt integraţi individual în şcolile de masă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Omul de la volanul Ambulanței pentru Monumente, care salvează patrimoniul României

8:24

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Dintre cei integraţi în şcolile de masă, unii au tulburări de învăţare, cum ar fi disgrafie, discalculie sau dislexie.

Potrivit Elenei Mîndru, elevii sunt şcolarizaţi pe curriculumul de învăţământ special, conform gradului de deficienţă, după evaluarea şi orientarea şcolară efectuate de Serviciul de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională (SEOSP), din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Harghita.

„Diagnosticele acestor copii dau multiple tipuri de dizabilităţi/afectări, care impun şcolarizarea lor pe programe şcolare şi servicii de sprijin adecvate. Grupele şi clasele se constituie conform normativelor, cu 4-6 elevi cu deficienţe grave şi asociate şi cu 8-12 elevi cu deficienţe moderate. Pentru a funcţiona în condiţii corespunzătoare este nevoie de resurse umane şi materiale specifice, adecvate particularităţilor de grup şi individuale. Procesul de predare este asigurat de profesorii psihopedagogi la clase speciale, profesorii-educatori pentru terapii educaţionale-compensatorii, psihopedagogi de cabinet, logopezi, kinetoterapeuţi, consilieri şcolari, în învăţământul special, respectiv profesorii itineranţi şi de sprijin, logopezii şi, după caz, consilierii în învăţământul de masă, pentru elevii integraţi individual. În prezent, resursa umană nu satisface în totalitate nevoile de şcolarizare ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Şcolarizăm preşcolari şi elevi cu deficienţe mintale, cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz, cu autism, Sindrom Down, diferite forme de cancer, alte afecţiuni grave. Programele şcolare sunt elaborate de Ministerul Educaţiei special pentru aceste categorii de copii, iar acestora li se adaugă Planurile de intervenţie personalizate, instrumente de lucru foarte importante. Un rol aparte îl reprezintă serviciile de sprijin”, a arătat inspectorul.

De asemenea, în fiecare şcoală există elevi care prezintă semne vizibile, atât în planul învăţării, cât şi al comportamentului şi care ar necesita o evaluare specializată şi orientare şcolară, dar părinţii nu acceptă aceste demersuri, motiv pentru care nu sunt încadraţi în categoria copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi nu pot fi sprijiniţi cu servicii specializate.

„Există copii în fiecare şcoală care prezintă semne vizibile, atât în planul învăţării, cât şi în cel al comportamentului, pentru care ar fi necesară o evaluare specializată, urmată de orientare şcolară, dar părinţii şi aparţinătorii legali nu sunt de acord cu aceste demersuri. Ei nu pot fi sprijiniţi cu servicii specializate fără acordul scris al părinţilor. Rămâne ca, la ore, profesorii să utilizeze strategii de diferenţiere în procesul de predare. Intră în sarcina lor acest lucru, dar nu se acţionează specializat şi rezultatele nu sunt, de fiecare dată, aşa cum ar putea fi. Situaţia este una complexă. Deseori, unitatea de învăţământ trebuie să consilieze deopotrivă părinţii acestor copii, dar şi ai celorlalţi din şcoală care, dintr-un punct încolo, acceptă mai greu aceste situaţii. Celor orientaţi individual le este monitorizată evoluţia şi, după caz, se poate solicita reevaluarea şi reorientarea lor şcolară, tot cu acordul părinţilor”, a explicat Elena Mîndru.

În legătură cu cauzele creşterii numărului copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, aceasta a spus că nu se poate pronunţa, cele mai multe fiind de natură medicală, dar în cazul elevilor cu dificultăţi de învăţare, încadraţi tot în categoria „cerinţe educaţionale speciale”, un rol are şi mediul familial, precum şi cel socio-economic.

„Nu mă pot pronunţa cu privire la cauzele creşterii numărului de copii cu cerinţe educaţionale speciale. Cele mai multe sunt de natură medicală, dar elevii cu dificultăţi de învăţare sunt şi ei copii cu CES şi aici un rol are şi mediul familial, socio-economic. Un debut şcolar defectuos poate afecta învăţarea pe termen lung, iar dacă se refuză evaluarea şi serviciile de sprijin, cu atât mai mult. Apoi, şi perioada pandemiei a avut impactul ei. Acum sunt în grădiniţă şi ciclul primar acei copii pe care pandemia i-a prins la vârste mici şi, în planul comunicării, al învăţării în general, copiii vulnerabili au fost şi mai mult afectaţi. Şi apoi, excesul în utilizarea tehnologiei, expunerea prelungită la ecrane. La Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională (din cadrul CJRAE – n.r.) ne întâlnim cu situaţii dintre cele mai diverse”, a arătat Elena Mîndru.

Ea a mai spus că Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita colaborează cu asociaţiile şi fundaţiile care au proiecte şi iniţiative şi care vin către această instituţie cu programe de parteneriat.

„Un rol foarte important l-au avut, în urmă cu zece ani, asociaţiile şi fundaţiile pe care le frecventau copiii cu CES. A fost mai uşor să îi identificăm pentru a-i şcolariza. În toţi aceşti ani am rămas într-un parteneriat cu acestea, completând cu personal-suport până la asigurarea treptată a necesarului de personal specializat, conform nevoilor. Aşa a fost la Odorheiu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni. Aşa am progresat în a asigura acces la educaţie acestor copii. Situaţia s-a îmbunătăţit simţitor în ultimii ani, atât din perspectiva numărului de cadre didactice, a dotării necesare – a condiţiilor de studiu în general. În continuare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita este deschis spre colaborare cu toţi cei care pot să sprijine şcolarizarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, cum ar fi fundaţii, asociaţii, autorităţi locale sau instituţii de cult”, a mai spus Elena Mîndru.

Inspectorul pentru învăţământul special a punctat şi faptul că noua lege a educaţiei vine cu modificări în ceea ce priveşte şcolarizarea copiilor cu CES, pentru a asigura accesul la educaţie şi şanse egale, respectiv încadrarea lor în categorii potrivit deficienţei şi orientarea şcolară, dar şi un curriculum diferenţiat şi un mod de predare specific fiecăruia.

„Pentru reuşită sunt necesare modificări şi în planul formării iniţiale a tuturor cadrelor didactice, formare continuă a celor care sunt în prezent în sistem. Se pune accent pe incluziunea şcolară şi astfel se impune un mod de acţiune pe toate planurile: asigurarea condiţiilor de incluziune prin implicarea profesorilor, elevilor, părinţilor şi a comunităţilor din care fac parte. E un proces pe cât de necesar, pe atât de complex”, a conchis Elena Mîndru.