Zece guverne din UE critică modelul „bani contra reforme” al Comisiei Europene din planul viitorului buget multianual

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Zece țări ale UE s-au plâns că planul Comisiei ar putea penaliza regiunile și ar putea bloca plățile. Franța, Italia și Spania se numără printre cele 10 țări care se opun planului Comisiei Europene de a condiționa plățile UE de reforme politice în următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar, au declarat pentru POLITICO patru diplomați care au cunoștință despre aceste discuții.

În cadrul proiectului de buget al Comisiei, aflat în prezent în proces de negociere între capitalele naționale, țările UE ar trebui să treacă prin numeroase obstacole — inclusiv chestiuni potențial foarte sensibile, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare — pentru a primi fonduri.

Cele 10 guverne s-au pronunțat împotriva acestei idei în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE de miercuri, deschizând un nou front de luptă în cadrul negocierilor tensionate dintre țări privind bugetul blocului pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro.

Aceasta este o altă problemă spinoasă de rezolvat pentru cele 27 de țări ale UE, care se întrec contra cronometru pentru a ajunge la un acord înainte de începutul anului 2027, când sunt programate alegeri naționale în Franța, Italia, Polonia și Spania, ceea ce ar putea face discuțiile și mai dificile.

Marii contributori la buget, inclusiv Italia, Franța și Spania, precum și beneficiarii neti de fonduri europene, cum ar fi Ungaria, Malta și Polonia, s-au exprimat împotriva modelului „bani contra reforme” în timpul ședinței de miercuri.

Criticii susțin că această abordare ar putea spori puterea guvernelor naționale în detrimentul regiunilor și ar putea duce la impunerea de către UE a unor reforme fără susținere politică.

„Nu vrem ca recomandările [Comisiei] să devină impuneri”, a declarat un diplomat UE care, la fel ca ceilalți citați în acest articol, a vorbit sub protecția anonimatului.

Pe de altă parte, Olanda a apărat planul în timpul întâlnirii, potrivit diplomaților. Alte state conservatoare din punct de vedere fiscal, cum ar fi Suedia și Danemarca, au susținut de mult timp că o astfel de condiționalitate ar putea ajuta țările mai sărace din UE să devină mai eficiente din punct de vedere economic.

Cu toate acestea, doi diplomați UE din tabăra adversă au argumentat că motivația reală a acestora este, de fapt, încetinirea plăților către regiunile mai puțin prospere.

Modelul MRR

Modelul „bani contra reforme” a fost testat în cadrul fondului de redresare post-COVID al UE, Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), unde plățile au fost legate, printre altele, de reforme în sistemul judiciar și în cel de pensii.

În 2021, Italia a demarat o reformă mult așteptată pentru accelerarea procedurilor judiciare pentru a-și asigura o parte din alocare. De asemenea, Belgia a aprobat recent o reformă controversată pentru a face sistemul său de pensii mai sustenabil din punct de vedere financiar.

Comisia a salutat operațiunea ca fiind un succes, deoarece a obligat țările să pună în aplicare un set anual de recomandări venite de la Bruxelles, care anterior erau ignorate. Pe de altă parte, țările UE s-au plâns că această condiționalitate a reformelor a cauzat întârzieri uriașe și o lipsă de responsabilitate.

Textul aflat în prezent în negociere obligă țările să „abordeze toate provocările sau o parte semnificativă a acestora”, așa cum sunt identificate în recomandările lor anuale, pentru a-și asigura finanțarea.

Însă acest lucru este văzut ca un obstacol major peste care nu se poate trece de către mai multe țări. Luxemburg, care este considerat cel mai critic stat de către oficialii implicați în negocieri, a votat luna trecută împotriva noului proiect de buget tocmai din cauza opoziției față de condiționarea fondurilor de reforme.

„Dacă banii europeni vor depinde de punerea în aplicare a recomandărilor din cadrul Semestrului European, veți face cea mai bună campanie pentru populism”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, în timpul unei reuniuni ministeriale din luna iunie.

Trecând la alte critici, Belgia a subliniat că modelul propus este neadecvat pentru structura sa federală, în care regiunile joacă un rol major în gestionarea fondurilor UE, au precizat doi diplomați care au cunoștință despre aceste discuții.

Regiunile din întregul bloc comunitar se plâng de multă vreme că ar putea pierde bani din cauza eșecului guvernelor de a pune în aplicare reformele impuse de UE — deși Comisia a respins aceste temeri, considerându-le exagerate.

Este de așteptat ca mai mulți lideri să se opună acestui model în cadrul viitoarelor summituri de după vacanța de vară, care au ca scop pregătirea terenului pentru un acord final.

„Se pare că lumea începe să își dea seama de realitate”, a concluzionat unul dintre diplomați.