G4Media.ro

VIDEO Ultima Sinagogă din Constanța: Proiectul de reabilitare este îngropat în contestații…

VIDEO Ultima Sinagogă din Constanța: Proiectul de reabilitare este îngropat în contestații și birocrație de trei ani/ Cum arată ruina templului israelit pentru care există bani la CNI

sursa foto: Info Sud-Est

VIDEO Ultima Sinagogă din Constanța: Proiectul de reabilitare este îngropat în contestații și birocrație de trei ani/ Cum arată ruina templului israelit pentru care există bani la CNI

Patru ziduri fără acoperiș, niște uși monumentale din lemn, pe jumătate distruse, câteva din coloanele masive care păstrează ornamentele specifice și mici fâșii din splendidele arabescuri în nuanțe albastre este tot ce a mai rămas din Sinagoga Așkenază din Constanța.

După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale tuturor turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, un proiect de reabilitare în valoare de 1 milion de euro aprobat de Compania Națională de Investiții a părut să fie salvarea pentru superba moștenire a Constanței.

Însă, după aproape 3 ani de zile de la anunț, proiectul este îngropat în hârtii, contestații și birocrație și pe nicăieri nu se vede picior de muncitor. În tot acest timp, simbolul evreiesc din Constanța se ruinează și mai mult, iar încă o iarnă fără protecție îi poate fi fatală.

Cum a ajuns ruină Singagoga din Constanța

Clădirea a fost construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, prin firman (edict imperial, n.red.). Ridicată după planurile lui Adolf Linz, în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană. A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.

“Era în stare de funcționare, dar a fost lăsată intenționat să se degradeze pentru a putea fi luată de un domn”, declara în 2013 pentru Info Sud-Est fostul șef al Comunității Evreiești din Constanța, Carol Friedman, despre starea sinagogii de după 1989.

“Am făcut referate și pentru pază, de-a lungul timpului. Aici sunt niște probleme care trec sub tăcere. Unii oameni mercantili, chiar și din rândul evreilor, ar fi dorit să se dărâme sinagoga”, a mai adăugat Carol Friedman, șef peste evreii constănțeni în vremea când Sinagoga din Constanța s-a ruinat.

Între timp, distrugerea a accelerat: au căzut acoperișul și mai multe din coloane, iar ornamentele interioare și picturile au început să se degradeze și să dispară.

În toamna anului 2019, un pictorial sexy realizat între zidurile sinagogii a făcut înconjurul presei evreiești de pretutindeni.

Proiectul de reabilitare: Niciun muncitor pe șantier după 3 ani de la demarare

La finalul anului 2017, comunitatea evreiască, condusă de alt președinte, a predat Companiei Naționale de Investiții clădirea după ce a fost aprobat un proiect de reabilitare de aproximativ 1 milion de euro, care urma să-i readucă monumentului strălucirea de altă dată.

Însă, ca și în cazul Cazinoului din Constanța, și la Sinagogă prima licitație pentru atribuirea lucrărilor a fost contestată și anulată:

“CNI a demarat încă din anul 2018 procedura de achiziție publică pentru execuția lucrărilor, având termen de deschidere a ofertelor data de 6.03.2018. Ca urmare a faptului că procedura de achiziție a fost contestată și anulată, modificările legislative survenite precum și perioada scursă până la demararea unei noi proceduri de achiziție publică a necesitat actualizarea documentației tehnico-economice”, se arată într-un răspuns al CNI pentru Info Sud-Est dat la sfârșitul lunii februarie.

Pe scurt, anularea licitației a dus la expirarea studiilor și la necesitatea actualizării acestora. Altă licitație, alt timp scurs:

“Astfel, precizăm că în prezent a fost finalizată procedura de achiziție publică pentru actualizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție de către proiectant în vederea reactualizării documentației tehnico economice. După aprobarea documentației se va demara procedura de contractare a serviciilor de proiectare și execuție”, a mai precizat CNI pentru Info Sud-Est în februarie.

Între timp a fost organizată o altă licitație pentru actualizare DALI, relevee, studiu istoric și alte avize.

Evreii din Constanța

Evreii din Constanţa nu au fost vreodată nici foarte numeroşi, nici foarte influenţi.

La mijlocul secolului al XIX-lea, în 1850, Ion Ionescu de la Brad număra 119 familii evreieşti în toată provincia, cu localuri improvizate de rugăciune. Peste patru decenii, în 1890, în oraşul Constanţa se găseau în jur de 600 de locuitori evrei iar recensământul din 1912 a consemnat o sporire a comunităţii – aproape 1.300 de suflete în judeţul Constanţa. La finele anilor de pace dintre cele două Războaie Mondiale, în 1939, oraşul de la malul mării depăşea 2.000 de locuitori evrei  (majoritatea aşkenazi, de rit occidental şi un sfert sefarzi, de rit spaniol).

Astăzi, comunitatea evreiască din Constanța numără mai puțin de 50 de suflete.

La Constanța, comunitatea evreiască a mai avut un Templu, cel Sefard. Clădirea monumentală de pe strada Mircea cel Bătrân a fost demolată, însă, în anul 1986, lăsând loc, astăzi, unei parcări anoste.

Pe strada C.A. Rosetti din centrul vechi al Constanței, în fosta mahala evreiască din Peninsulă, ruinele Sinagogii Așkenaze sunt printre ultimele mărturii ale acestei comunități. Finalizarea proiectului de reabilitare a lăcașului de cult este ultimul pariu al memoriei evreiești la Constanța.

Click pe oricare miniatură pentru deschiderea galeriei foto (sursa: Info Sud-Est)

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Doamne, ce pacat! Este o crima faptul ca aceast bijuterie este lasata sa-si continue degradarea pana disparitie. Aceste monumente culturale sunt ale Romaniei ca intreg. Sper din tot sufletul sa fie salvata.

  2. Pentru mafia imobiliara romaneasca terenul este mai valoros decat arhitectura si istoria.

  3. Romanii apreciaza arhitectura? Nu. Ei vor bani, fiindca nu au constiinta, numai banii conteaza.

  4. Din aceste motive barbarii romani au ars tablourile pictate de Pablo Picasso, Henri Matisse sau Paul Gauguin in soba cu sosonii…

  5. problema e că toate clădirile din centrul vechi sunt într-o situație deplorabilă ….chiar și clădirile construite in perioada comunistă, gen hotel tineretului …arată horror !

  6. Mai Gerula, tu te auzi ce spui (sau esti surd) ? 🙂
    Care „altii”? Pai sunt mozaicii nostri. Cu alte cuvinte, aceia dintre noi care sunt mozaici. Altii dintre noi sunt crestini ortodocsi, catolici, greco-catolici, protestanti, etc. Majoritatea dintre noi au limba Romana drept limba materna, altii dintre noi au Maghiara, Germana, Ucrainiana, Franceza, Engleza, etc drept limba materna.
    PS. Vorbesti cumva Limba Daca? Intreb si eu, ca un dac Romanizat, adica „deznationalizat” 🙂

  7. Tre’ sa fi tare trist la minte si suflet, gelulache băiete, noi sa vorbim de artă și tu sa ii dai cu antisemitismul…

  8. Si ca sa nu mori … neinformat.
    Natiunea Romana este o natiune CIVICA, caracterizata printr-o matrice culturala reprezentata in primul rand de (distilata in) Limba Romana in care sunt toate celelalte elemente contributoare, inclusiv toate filoanele culturale care au existat pe acest pamant pe care il reprezentam mental ca „spatiul Romanesc”. Ca observatie, elementele religioase, NU sunt determinante pentru caracterul poporului Roman (pentru simplu motiv ca nu exista o „religie Romaneasca” / specifica poporului Roman). Ele sunt doar participari (diverse) la Cultura Romana. Cultura Romana este o SINTEZA unica, in care, alaturi de caracterul Romanic al superstratului limbii Romane si substratul Dacic (de la care avem articolul la sfarsitul cuvintelor, spre deosebire de toate celelalte limbi Romanice, si la fel ca Limbile Scandinave – ca sa dau doar un exemplu), avem si filonul / filoanele Germanice – Gotii (civilizatia Santana de Mures), Saxonii Romani (nu zic doar „Saxoni”, pentru cei din Romania nu sunt toti Saxoni la origine, mai sunt si Franci, Belgieni, Alsacieni, Svabi, etc) care in Transilvania partial s-au asimilat in populatia Romanofona iar partial au ramas Germanofoni iar in Moldova (veniti din Transilvania) s-au asimilat total (si ei si populatia Maghiarofona) in filonul ligvistic Romanic.
    ETC. Si indiferent de limba pe care o vorbesc acum cetatenii Romaniei, toti sunt parte a Sufletului, Culturii si Civilizatiei Romanesti.
    Mai departe, Cultura Romana (deci matrice plus elementele constitutive, toate) participa si ea la sinteza culturala a Civilizatiei Occidentale. Prin comparatie, toate culturile nationale constitutive Culturii Occidentale sunt Sinteze: cea Franceza, cea Germana, cea Engleza, cea Spaniola, etc – TOATE.
    Deci, ce vorovesti tu acolo. Ti-ai pus cumva creierul in formol? Scoate-l repede pana nu-i prea tarziu pentru tine. Chiar si daca nu esti Roman – nu conteaza ce esti. Respectati cultura de care apartii, si respecta celelalte culturi – incepand cu Cultura Romana (pentru ca despre asta vorbim), deci TOATE elementele care participa la ea intr-un tot unitar VIU. O cultura trebuie mentinuta VIE. Abandonarea oricarui element al acestui tot unitar viu este o CRIMA.

    Ei, ti-ai mai revenit putin? Sper.

  9. Si ultimul punct, Gelu, o intrebare: Oare esti constient de contributia Evreilor Ashkenazi la Cultura si Civilizatia Romaneasca? Probabil ca nu, ca altfel poate n-ai debita astfel de bolovani.

  10. Sa aduca niste muncitori din Palestina sa ajute la renovare, forta de munca ieftina si de calitate.😂

  11. @Ioan
    Am sa te tin minte pentru contributia de azi… indiferent daca alta data nu voi fi fost de acord cu ce vei fi spus…
    Asa-i!

  12. … acesta este un subiect crucial pentru natiunea romana.

    Presupun ca banii vor veni de la romani caci comunitatea evreiasca e saraca…

  13. „Pai sunt mozaicii nostri” – poate tu te identifici cu ei.
    Eu ? – Nu, cu siguranta nu.

    „mozaicii nostri” – gandeste-te ca sunt milionari iar tu nu esti.
    „mozaicii nostri” – gandeste-te ca n-ai voie sa spui absolut nimic rau despre ei – asta e lege.
    „mozaicii nostri” – gandeste-te ca au fost majoritari in guvernarea dupa 45… si gandeste-te cat de mult a patimit poporul roman in vremurile acelea

    gandeste-te… inainte de a-i pupa in fund