Un coral roșu, observat pentru prima dată în apele de mică adâncime din Patagonia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un tip de coral roșu a fost descoperit în extremitatea sudică a Patagoniei chiliene, în Strâmtoarea Magellan, cel mai sudic şi mai puţin adânc loc în care a fost observat vreodată, au anunţat vineri oamenii de ştiinţă, citaţi de AFP, potrivit Agerpres.

Colonii de Errina antarctica au fost descoperite în rezervaţia naţională Kawesqar, o vastă zonă maritimă protejată din sudul extrem al continentului american.

Descoperirea a fost făcută de cercetători de la Fundaţia Rewilding Chile şi Institutul spaniol de oceanografie. Anunţată la sfârşitul lunii aprilie în revista Scientific Reports, deţinută de Nature Publishing Group, ea a fost făcută publică vineri, în ajunul Zilei Oceanului Planetar, celebrată pe 8 iunie.

Scafandrii însoţiţi de roboţi au coborât în apele îngheţate ale Strâmtorii Magellan şi au observat aceşti corali la adâncimi cuprinse între 1,3 metri şi 47 de metri.

În pofida rolului lor predominant în dezvoltarea fundului mării, aceşti corali nu se bucură de nicio protecţie, chiar dacă ei se află într-o stare de conservare vulnerabilă în Chile.

„Trebuie să îi protejăm, să îi conservăm şi să găsim modalităţi pentru a-i gestiona pentru ca ei să continue să trăiască mult timp”, a declarat Ingrid Espinoza, coautoare a studiului şi directoarea departamentului de conservare din cadrul Rewilding Chile.

Studiul, realizat între 2021 şi 2023, subliniază lipsa de date disponibile despre prezenţa pădurilor marine de origine animală în apele Patagoniei. „Această regiune rămâne una dintre cele mai puţin cunoscute şi mai puţin înţelese regiuni marine din lume”, a adăugat ea.

Coralii sunt ameninţaţi de activităţile umane, precum creşterea somonului – o industrie ce s-a extins până în apele regiunii meridionale a Strâmtorii Magellan -, schimbările climatice şi poluarea oceanelor.

Aceste mici vieţuitoare, denumite polipi şi care pot construi colonii cu un schelet comun, contribuie într-o manieră „extrem de importantă” la dezvoltarea biodiversităţii, fiind „santinele ale impacturilor şi perturbărilor de mediu”, a reamintit Ingrid Espinoza.

La nivel mondial, recifele de corali reprezintă aproximativ 0,1% din suprafaţa fundurilor marine. Datorită valorii lor ecologice ridicate, ele au fost clasificate ca fiind unul dintre cele mai bogate ecosisteme din punct de vedere al biodiversităţii de pe planeta noastră, conform Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN).