Tensiuni politice în Turcia. De ce dorește Erdogan schimbarea Constituţiei

Președintele turc provoacă tensiuni în relaţiile cu partidele de opoziție, deși are nevoie de voturile acestora pentru a schimba Constituția, potrivit Rador Radio România.

„Următoarele zile vor fi foarte tensionate în Turcia, cu posibile tulburări în stradă, așa cum s-a întâmplat în Parlament. Obiectivul președintelui Erdogan de a avea o nouă Constituție, în noile condiții, nu va avea niciun sprijin din partea kurzilor”, anticipează analistul și academicianul turc, Doğan Tılıç, vorbind pentru To Vima.

Cu o zi în urmă (5/6), Adunarea Națională a Turciei s-a transformat din nou într-un ring de box, când deputații din Partidul Democrației și Egalității Popoarelor (DEM), o variantă transformată a partidului pro-kurd HDP, au protestat în fața tribunei, purtând pancarte împotriva înlăturării primarului ales al DEM din oraşul Hakkâri, Mehmet Akış, care, la două luni după alegerea sa, a fost arestat sub acuzația de apartenență la PKK. Imediat, deputații din Partidul Justiției și Dezvoltarii (AKP) de guvernământ au reacționat, lovind și distrugând pancartele.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă de mai bine de un deceniu să schimbe Constituția țării, care este în vigoare din 1982 (fiind un produs al juntei militare a lui Evren). De atunci au fost realizate 20 de amendamente constituționale – cel mai important fiind cel din 2017 care a înlocuit sistemul parlamentar cu unul prezidențial – dar președintele turc vrea din nou să schimbe Constituția. Pentru a reuşi acest lucru, 400 de deputați (din totalul de 600) trebuie să ratifice noul proiect de Constituție prin vot în Parlament. Dacă va fi votat de cel puțin 360 de deputați, proiectul de Constituție va fi supus votului poporului turc prin referendum.

„Este posibil ca Erdogan să vrea să creeze mai multe tensiuni”

„Se pare că guvernul nu a învățat lecția de la alegerile municipale. Încalcă flagrant Constituția și legile în vigoare, ignorând voința poporului, desemnând administratori din trecut în locul celor aleși legal și continuând alianța fascistă cu Bahçeli” este comentariul făcut pentru To Vima de Sezai Temelli, unul dintre parlamentarii Partidului Democrației și Egalității Popoarelor și fost copreședinte al HDP, care s-a trezit pe neașteptate în postura de a ataca în Adunarea Națională.

Însă, după cum subliniază el, există o diferență esențială față de trecut: „Opoziția (Partidul Popular Republican – CHP) nu mai tace. Ne arată solidaritate”.

„Politica turcă alunecă din nou în sfera incertitudinii”, adaugă Temelli. „Există „fisuri” în AKP și o mare reacție socială împotriva guvernului, mai ales din cauza crizei economice”. „Guvernul AKP, prin înlăturarea primarului ales, urmărește în primul rând să-și consolideze alianța cu Partidul Acțiunii Naționaliste al lui Bahçeli”, este interpretarea pe care vicepreședintele CHP, Ilhan Uzgel, o dă ultimelor evoluţii. „În plus, guvernul face presiuni asupra partidului DEM, arătând că are chiar puterea și voința de a elimina oricând pe oricare dintre membrii săi”, a mai spus el pentru To Vima.

Principalul partid de opoziție, CHP, marele învingător la recentele alegeri locale, care imediat după demiterea primarului din Hakkâri (în sud-estul Turciei) „a trimis un grup de avocați, dintre care unii sunt parlamentari ai săi”, (întrucât „este o chestiune de stat de drept, dincolo de personalități și partide politice”), în prezent „face presiuni pentru o detensionare și normalizare a sistemului politic polarizat din Turcia”, subliniază vicepreședintele CHP. În acest sens, adaugă Uzgel, a avut loc și întâlnirea postelectorală dintre liderul CHP, Ozgur Özel, cu președintele turc, pe care l-a invitat apoi la sediul CHP.

„Este posibil, totuși, ca Erdogan să dorească să creeze mai multe tensiuni”, adaugă el. „Mulți din țară cred că normalizarea politică nu este posibilă până la urmă și este necesară confruntarea. CHP nu împărtășește acest punct de vedere”.

Pașii următori

„Tensiunea politică pare să crească din nou”, estimează Ali Tirali, analistul turc și șeful think tank-ului Ideapolitik Institute. „Întâlnirea lui Erdogan cu Özel a fost pozitivă. Dar nu este suficient. Erdogan este pragmatic și nu vrea să piardă alianța cu Bahçeli. În plus, astăzi (n. red. marți) Curtea Constituțională a anulat două legi, care vor trebui rescrise în următoarele 12 luni”, subliniază Tirali. „Una se referă la numirea rectorilor universitari, cealaltă la revocarea, după bunul plac, a guvernatorului Băncii Centrale fără ca mandatul acestuia să fi expirat. Așteptăm cu nerăbdare să vedem noile legi. Vor fi elaborate împreună cu MHP sau cu partidele de opoziție?”

„Evident, înlăturarea primarului din Hakkâri demonstrează un lucru. Că guvernul nu are intenția de a-și schimba politica față de kurzi după alegerile din 31 martie”, continuă Doğan Tılıç. „La alegerile municipale din 2019, kurzii au câștigat aproximativ 60 de primării și în 48 dintre ele primarii au fost înlocuiți cu administratori – de fapt, mulți dintre cei aleși au fost trimiși la închisoare”, ne amintește analistul turc. „Pe 31 martie, DEM a recâștigat toate aceste municipalități. Dar, probabil, guvernul va începe o represiune similară. După Hakkâri, s-ar putea să asistăm la înlăturarea și a altor primari”, continuă Tılıç. „Acest lucru va crește tensiunea politică și îi va polariza și mai mult pe kurzi și AKP”.

Diferența pe care interlocutorul nostru o vede faţă 2019, fiind de acord cu fostul copreședinte HDP, este că astăzi „CHP se opune ferm înlăturării primarilor kurzi și se situează de partea DEM”.

Sursa: TO VIMA / Rador Radio România / Traducerea: Carolina Ciulu