Home » Articole » Nicușor Dan: CSAT a aprobat amplasarea de avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare / Este nevoie de aprobarea Parlamentului / Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este mai sigură

Nicușor Dan: CSAT a aprobat amplasarea de avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare / Este nevoie de aprobarea Parlamentului / Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este mai sigură

16636
Sursa foto: presidency.ro
Ascultă articolul

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost aprobată amplasarea în România de avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare. Această decizie, care are nevoie și de aprobarea Parlamentului, vine în contextul războiului din Iran. Șeful statului a asigurat că românii “nu au motive de îngrijorare” și că “țara lor este o țară mai sigură”.

- articolul continuă mai jos -

G4Media a anunțat marți în exclusivitate că Statele Unite sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu.

UPDATE 14:30 Plenul Parlamentului se va reuni miercuri, de la ora 17, pentru a vota decizia CSAT privind amplasarea de avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare în România.

UPDATE 13:30 Nicușor Dan, declarații de presă

  • Bună ziua!
  • Am avut azi o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu trei subiecte.
  • În primul rând, am discutat de situația din Orientul Mijlociu. Am discutat dintr-o perspectivă militară, cu expuneri din partea instituțiilor responsabile despre situația exactă și previziuni pe termen scurt, mediu și lung.
  • Am discutat, foarte important, de situația românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministru de externe cu privire la situația românilor de acolo. Evident că asta este una din preocupările noastre importante. Până la acest moment, au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități, printr-o muncă pe care trebuie să o salut a oamenilor din Ministerul de Externe.
  • Și am discutat de partea politică a acestui conflict. România, împreună cu țările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și are consecințe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie.
  • Și, parte din acest efort diplomatic, recent, o reuniune a reprezentanților Uniunii cu reprezentanții Consiliului de Cooperare al Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra țărilor din Golf.
  • Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al energiei asupra situației generale și discuții – prim-ministrul, ministrul energiei, ministrul de finanțe – asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii.
  • După cum știți, în ceea ce privește gazul – nu petrolul – în ceea ce privește gazul, Guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor, astfel încât populația și companiile să nu fie afectate.
  • Și punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
  • Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.
  • Ele vor fi – în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi – ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.
  • Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România, este nevoie de votul Parlamentului. Deci, în urma ședinței CSAT, am trimis o scrisoare Parlamentului și o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază.
  • Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură.

UPDATE 12.15 Ședința CSAT s-a încheiat. Potrivit informațiilor G4Media.ro, la baza din Kogălniceanu ar urma să fie trimise avioane de alimentare în zbor și instalate mijloace tehnice de asistență (radare cel mai probabil). Sprijinul acordat de România ar urma să se limiteze la suport logistic.

UPDATE 10:23 Nicușor Dan este așteptat să facă declarații după ședința CSAT.


Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:

  • Situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
  • Evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
  • Analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.

Statele Unite sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse. Potrivit acestora, discuțiile sunt informale, în stadiu incipient, și nu există încă o adresă oficială care să solicite acest lucru.

Pentru a fi aprobată, o astfel de solicitare oficială ar trebui validată de ministerul Apărării și aprobată de CSAT. În funcție de capacitățile militare trimise la Kogăliniceanu ar putea fi nevoie și de aprobarea Parlamentului, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.

Pe de altă parte, există discuții în desfărșurare și pentru dislocarea unui batalion de tancuri la Smîrdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale. Potrivit acestora, la baza militară de la Smîrdan se vor realiza o serie de investiții importante pentru a deveni un poligon de antrenament pentru tancurile Abrams. Dimensiunea poligonului ar urma să fie extinsă, construite piste etc.

Contactat de G4Media.ro, ministrul apărării, Radu Miruță, a declarat: ”Se fac frecvent și constant antrenamente la Smîrdan. Sunt investiții în desfășurare la Smîrdan și continuă”. Întrebat dacă numărul soldaților americani care vor fi trimiși la Smîrdan este de 500, ministrul apărării a declarat: ”Nu pot să confirm”.

Ambasada SUA la București a anunțat încă din septembrie anul trecut că Reprezentanții US Army PEO STRI au vizitat poligonul de instruire de la Smârdan, în județul Galați, unde vor construi alături de Armata Română un poligon modern de tancuri.

Statele Unite au decis în octombrie 2025 să retragă circa 1000 de soldați din România. Decizia Casei Albe de la vremea respectivă ar fi avut legătură cu strategia președintelui Donald Trump de a-și concentra resursele militare în zona Asia-Pacific. În România au rămas circa 1000 de militari americani, cu tehnică militară (avioane, drone).

Cum s-au poziționat țările europene în conflictul din Iran

Mai multe state europene au ezitat să se implice războiul din Iran.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat în urmă cu două zile că nu are nevoie de portavioanele Regatului Unit și l-a acuzat pe prim-ministrul Sir Keir Starmer că încearcă să „se alăture războaielor după ce noi le-am câștigat deja”.

Unul dintre cele două portavioane ale Regatului Unit a fost pus în stare de alertă avansată, a confirmat sâmbătă Ministerul Apărării, citat de BBC. 

Comentariile lui Trump au venit după ce avioane de bombardament americane au fost văzute aterizând în Regatul Unit, în contextul în care SUA au început să utilizeze bazele britanice pentru „operațiuni defensive specifice”.

„Marea Britanie, odinioară marele nostru aliat, poate cel mai mare dintre toți, se gândește în sfârșit serios să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu”, a scris Trump sâmbătă pe Truth Social. „Nu-i nimic, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele – dar vom ține minte.

„Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce noi le-am câștigat deja!”

În schimb, Donald Trump a lăudat-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei. El a spus că Meloni este dispusă să ajute Statele Unite și Israelul în războiul lor cu Iranul, a relatat duminică ziarul italian Corriere della Sera.

Italia intenționează să trimită ajutor pentru apărarea aeriană țărilor din Golf în fața atacurilor aeriene iraniene, a declarat joi Meloni.

O navă a marinei italiene se pregătește să navigheze spre Cipru, a declarat vineri un purtător de cuvânt al marinei, ca parte a unei misiuni europene comune de protejare a insulei după ce a fost atacată de Iran.

Vice-cancelarul german Lars Klingbeil a respins sâmbătă participarea Berlinului la conflictul militar din Iran, care se intensifică, descriind campania SUA-Israel ca „nu fiind războiul nostru” și semnalând preocupări juridice cu privire la atacuri, relatează Politico. 

Într-un interviu acordat RND, Klingbeil a declarat că, deși guvernul iranian este un „regim terorist”, el are „îndoieli considerabile” că atacurile aeriene vor duce la o soluție permanentă sau vor respecta dreptul internațional.

„Spun foarte clar: acesta nu este războiul nostru. Nu vom participa la acest război”, a declarat Klingbeil, care face parte din Partidul Social-Democrat. El a avertizat împotriva unei ordini globale în care „se aplică doar legea celui mai puternic”, solicitând revenirea la un sistem bazat pe norme.

Franţa „nu se va implica în acest război” împotriva Iranului în Orientul Mijlociu, a dat asigurări preşedintele francez Emmanuel Macron joi seara, într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu internauţi pe Instagram, transmite agenția EFE preluată de Agerpres.

„Vă înţeleg perfect şi vă înţeleg îngrijorarea, dar aş vrea să fiu foarte clar: Franţa nu face parte din acest război. Nu suntem în luptă şi nu ne vom implica în ea”, a subliniat preşedintele Macron, răspunzându-i unui tânăr internaut.

El a subliniat că „Franţa nu poartă un război în această regiune”, dar „apără cetăţenii francezi, pe aliaţii săi şi sprijină Libanul”.

Analiza Deutsche Welle: România face eforturi să revină în siajul Statelor Unite

Jurnalista Sabina Fati scrie întru-un editorial publicat marți pe site-ul Deutsche Welle că România face eforturi să revină în siajul Statelor Unite pe fondul amplificării conflictelor din regiune. Donald Trump e invitat în luna mai la summit-ul B9 de la București.

Președintele Nicușor Dan vrea să refacă axa București-Washington într-un moment în care europenii nu văd cu ochi buni războiul început în Iran de SUA și Israel. Grupul E3, format din cele trei mari puteri europene, Franța, Germania și Italia sunt gata să asiste Statele Unite la nevoie, dar niciuna din aceste țări nu vrea să fie implicată.

Cele trei au fost de acord să trimită ajutor pentru apărarea aeriană, dar Italia, care are trei baze americane pe teritoriul său încă din anii 1950, le-a permis americanilor să le folosească doar pentru operațiuni care nu implică bombardamente.

În schimb, Franța și Marea Britanie au pus la dispoziția americanilor pentru apărare, câteva baze militare. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat însă explicit că ofensiva americano-israeliană este „în afara dreptului internațional”, iar cancelarul german Merz a vorbit despre urgența unui plan pentru Iran. Friedrich Merz a declarat că prăbușirea Iranului și prelungirea conflictului sunt „scenarii care ar putea avea consecințe de anvergură pentru Europa”.

Dacă războiul din Golf se extinde în timp sau spațiu, americanii ar putea avea nevoie și de Baza Militară Mihail Kogălniceanu, de la Marea Neagră. În fond, în iunie 2025, când Statele Unite au lansat operațiunea Midnight Hammer împotriva instalațiilor nucleare iraniene, această bază a fost folosită discret, aproape fără să știm.

Pista de 3,5 km și noua infrastructură coordonată de US Army Corps of Engineers la Kogălniceanu permit aterizarea și deservirea celor mai mari aeronave americane. De altfel, bombardiere strategice americane, (B-52H Stratofortress și B-1B Lancer) s-au mai oprit la Baza Kogălniceanu în 2023 și 2024 pentru misiunile Bomber Task Force Europe, destinate descurajării avansului Rusiei.

Spre deosebire de alte state europene, România nu vorbește deloc despre acțiunile militare în care este implicată, de aceea nu știm cât și cum e ajutat Kievul de București și nici câte tone de arme au traversat spațiul autohton cu destinația Ucraina. Nu e exclus, deci, ca baza militară de la malul Mării Negre să fie folosită, la fel ca în perioada Afganistanului, ca punct nodal logistic pentru americani, iar la nevoie, chiar mai mult decât atât.

Totul în tăcere, fiindcă n-ar fi primele operațiuni secrete între cele două părți: în 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că România ar fi găzduit o închisoare secretă a CIA pentru o perioadă de doi ani (septembrie 2003 – noiembrie 2005).

România devine din nou interesantă pentru americani odată cu reluarea conflictului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică a țării plus bazele militare în care au investit în anii trecuți Statele Unite sunt atuuri pentru România, dacă vrea să ajute America acum, când europenii nu prea vor să intre în acest carusel periculos.

Comentarii
  • Inca tace (H)aurul?
    Ce faceti baieti? Semeoane ai de gand sa faci protestul joi cand vine Zele? Ai devenit un tip prea sofisticat! :)))))

  • Cu aceasta ocazie se va discuta și de ce România nu dorește să se alăture nucleului european reprezentat de Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Polonia și Suedia.
    De ce România nu vrea apărare europeană, în cadrul NATO?

    Cine sabotează securitatea României?

  • cine a inventat guvernul asta paralel? csat?

  • Nicusoare scapa de numirile de procurori corupti ca te manca cand ti lumea mai draga fiecare decizie de a lucra cu mizeria PSD oricat de mult ti la coalitie

  • Dar oare unde sunt toti analistii sa ne spuna daca o fi bine, o fi rau? Sa vedem componenta CSAT: Radu Marinescu, Miruta care tot il explica pe Salvador, prietenul nostru Predoiu, Irinel, doamna Toiu (care nu s-a descurcat la capcana mediatica intinsa de Victor Viorel) si Nazare (inca n-am uitat de TVA-ul majorat in august pe facturile din iulie). Imi e mila de Nicusor. Si mai mila imi e de noi, cand consiliul suprem de aparare a tarii ii are in componenta pe Marinescu si Predoiu. 
    De ce tac toti? Asteapta sa vada ce se decide si sa aiba un motiv sa tune si sa fulgere la orice decizie se va lua. 
    Adevarul e ca nu exista decizii corecte, pentru ca nimeni (NIMENI) nu stie ce ne rezerva viitorul. Sunt prea multe variabile si nimeni nu poate anticipa unde vom fi intr-un an sau doi. 
    Cel mai probabil, Romania va permite accesul. Dar lucrurile ar deveni cu adevarat interesante daca s-ar refuza.

  • Viorel_Minculescu

    Nu există motiv să nu fim alături de Partenerul nostru Strategic, de fapt ar fi foarte neghiob din partea noastră să irităm SUA, Franța a permis avioane SUA in bazele sale pentru operațiunile din Iran.
    Am văzut ce dură a fost SUA cu UK care s-au câcâit, nici măcar nu au refuzat.
    Plus susținerea pentru asta este transpartinica, PSD prin Sorin Rolex Grindeanu zicea, ca nu se pune in discuție să nu intrăm in Consiliul pentru Pace al lui Trump, George GRU Simion s-a dat cu avionul in SUA mai mult decât s-a dat cu toboganul in copilărie, presupun că susține SUA! 🙂

  • andrew brandon

    Sunt proceduri legale acestea care se derulează,căci în asemenea chestiuni nu poate să decidă nici guvernul de unul singur,nici președintele de unul singur.Sunt reglementări clare în acest sens.Deci nu e nevoie de agitație ,se parcurg în mod normal pașii în această direcție și e firesc ca SUA să dorească să folosească bazele militare pe care le dețin în alte state aliate pentru considerente ce țin de securitatea lor.

  • Raspuns la intrebarea vav de cine a inventat guvernul asta paralel: constitutia!

  • SUA – s-a sucit cu Visa Waiver acum repede e Partener strategic. Nu e parner strategic de incredere, e asa un supliment alimentar care nu inlocuieste o dieta sanatoasa.
    Romania e halal de ea tara, corupta si neorganizata, fara maduva si scrupule, fiecare se gandeste doar la propria persoana iar restul sa se descurce ei. De asta acum depindem de toti proxy si stam la cheremul lor, armata e sub orice critica/sanatatea/educatia. Bine ca avem PNRR si fonduri europene ca altfel eram gheto.
    Cum zic si colegii de mai sus: asa e procedura normala ca sa poata lua o decizie asa ca fara agitatie. Mai nasol de preturi ca in 5 ani totul numai urca nimic nu mai e stabil.

  • Ce se poate negocia?
    SUA sa ajute Ucraina cu armele necesare și financiare pentru a învinge.
    SUA sa implementeze in Romania huburi logistice, cel puțin, pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei
    SUA sa sprijine Romania și Moldova într-o cooperare mai buna, eventual în promovarea unirii Moldovei și a României, punând presiune pe Transnistria (sancțiuni sau presiuni politice pentru o rezolvare pașnică a conflictului, ori alte modalități pașnice)

  • @ALEX_B91 Te cam astepti la prea multe, mai ales daca SUA nu are beneficii materiale sau politice, aici ma refer la tara noastra si cu Moldova.

  • Alexia Brain

    Dar unde-i Grindă cu focarul de coruptie PSD?😎

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole