Prinși în foc încrucișat: Palestinienii divizați după atacul Israelului și SUA asupra Iranului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De la diplomația prudentă a Ramallah până la sprijinul deschis al Hamas pentru Teheran, liderii și civilii palestinieni navighează printr-un război care expune vechi rivalități și noi anxietăți, scrie Jerusalem Post.

Palestinienii sunt în conflict cu privire la operațiunile militare israeliano-americane din Iran și la atacurile de represalii ale Teheranului în întreaga regiune, inclusiv împotriva multor state arabe musulmane. Atât conducerea palestiniană, cât și publicul au reacționat cu un amestec de confuzie, anxietate sau indiferență, precum și cu opinii contrastante care reflectă vechi rivalități dintre facțiunile palestiniene.

La nivel de conducere, reprezentanții palestinieni ai Iranului, Hamas și Jihadul Islamic, s-au alăturat în mod explicit Iranului, denunțând „agresiunea” israeliano-americană, în timp ce Autoritatea Palestiniană cu sediul la Ramallah, condusă de președintele Mahmoud Abbas, care a încercat să obțină sprijinul SUA, a subliniat alinierea sa cu țările arabe vizate de regimul Ayatollah.

„Ne afirmăm solidaritatea cu ceilalți popoare arabe și cu statele lor”, a declarat Autoritatea Palestiniană într-o declarație oficială emisă în prima zi a războiului, referindu-se la Arabia Saudită, Iordania, Qatar, Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Irak. Subliniem sprijinul deplin al statului Palestina pentru măsurile luate de aceste state pentru a-și păstra securitatea și stabilitatea”, se arată în declarație.

Conducerea palestiniană a precizat că condamnă ferm Iranul pentru încălcarea suveranității statelor arabe vecine. Cu toate acestea, simpatia sa pentru aceste țări nu s-a tradus într-un sprijin deschis pentru operațiunile americano-israeliene împotriva regimului Republicii Islamice. În schimb, poziția oficială a Autorității Palestiniene a reflectat cea a guvernelor arabe sunnite: limitarea implicării și apelul la de-escaladare în regiune.

O alianță durabilă

Hamas, care s-a bucurat de mult timp de sponsorizarea iraniană și a folosit-o pentru a-și consolida detașarea militară în Fâșia Gaza, a susținut ferm Teheranul și a deplâns asasinarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
„Această agresiune israeliano-americană este un atac asupra securității, stabilității și suveranității întregii regiuni”, a declarat gruparea teroristă. „Reafirmăm solidaritatea noastră cu Iranul și facem apel la națiunile arabe și islamice să se unească și să dea dovadă de solidaritate pentru a zădărnici această agresiune, care își propune să redeseneze regiunea conform ambițiilor ocupației de a crea un «Mare Israel» în detrimentul teritoriilor arabe și islamice.”

Un analist palestinian cu sediul în Cisiordania a explicat că Autoritatea Palestiniană s-a considerat mult timp parte a blocului arab mai larg, în special Egipt, Iordania și Arabia Saudită. „Pentru Autoritatea Palestiniană, propriul său loc în regiune este în mod clar legat de sistemul regional sunnit”, a spus el.

Au existat tensiuni între Autoritatea Palestiniană și Iran din 2007, când Hamas a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza printr-o lovitură de stat sângeroasă. Finanțarea și sprijinul Iranului pentru Hamas au contribuit la creșterea diviziunilor dintre cele două facțiuni palestiniene. Frustrarea oficialilor Autorității Palestiniene față de sprijinul acordat de Iran organizației Hamas a fost foarte evidentă în anii premergători atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, sprijinul Republicii Islamice pentru milițiile conduse de Hamas și alte miliții din Cisiordania nu numai că a încurajat grupurile să comită atacuri teroriste împotriva Israelului, ci și a subminat controlul Autorității Palestiniene.

Însă slăbirea regimului din Iran nu înseamnă neapărat o soluție pentru Autoritatea Palestiniană. O sursă apropiată oficialilor Autorității Palestiniene, vorbind sub condiția anonimatului pentru a putea vorbi mai liber, a declarat pentru The Jerusalem Report că liderii din Ramallah nu credeau că o victorie israeliană în război i-ar aduce mai aproape de înființarea unui stat palestinian.

„Dimpotrivă, ei cred că este probabil să reducă șansele unui stat”, a spus sursa. „Oficialii palestinieni sunt îngrijorați că, dacă Israelul câștigă războiul, un stat palestinian ar fi și mai puțin probabil.” Conform opiniei lor, a explicat sursa, dacă Israelul va ieși mai puternic din război, va câștiga doar mai multă influență în regiune, fiind astfel mai puțin presat să se îndrepte în direcția unui stat palestinian. „În cazul înfrângerii regimului iranian, israelienii vor avea mai multă putere în mâinile lor și vor vedea puține motive să urmărească crearea unui stat palestinian”, a remarcat sursa.

Incertitudine pentru palestinieni

După atacul inițial din 28 februarie, mulți palestinieni din Cisiordania au ieșit în grabă din casele lor, îndreptându-se către benzinării sau furnizori locali pentru a umple buteliile de gaz pentru gătit. Pentru ei, cea mai mare îngrijorare nu era neapărat amenințarea cu rachete care zboară deasupra capetelor lor.

„Suntem mult mai îngrijorați că nu avem gaz pentru a găti. Acum este iarnă; familiile petrec mai mult timp acasă”, a declarat Mahmoud, un rezident al districtului Hebron, pentru Raport.

Această îngrijorare s-a intensificat în ultimele săptămâni, în lumina unei crize a gazelor care se dezvoltă în teritoriu.
„Ne concentrăm acum în principal pe modul de a asigura hrana pentru familiile noastre. Aceasta este prioritatea principală. Războiul vine după aceea. Oamenii nu se gândesc la război în fiecare minut”, a spus Mahmoud, care a cerut să nu-și folosească numele complet.

Totuși, el și alți locuitori au subliniat că nu au adăposturi sau spații sigure în care să meargă și că se bazează pe ecoul sirenelor de avertizare din așezările israeliene din apropiere pentru a ști când un atac este iminent.

„Vedem constant rachete balistice interceptate de rachete israeliene”, a descris Mahmoud. „Copiii nu au mers la școală, deși unii oameni își continuă viața ca de obicei”, a adăugat el.

„Adevărata îngrijorare este ce se va întâmpla dacă războiul se prelungește, aducând mai multe restricții asupra mișcării noastre și dacă punctele de trecere [în Israel] sunt închise – cum va fi afectat transferul de alimente, aprovizionarea cu gaze și alte bunuri de acest lucru”, a spus el.