Prim ministrul Franței Sebastien Lecornu examinează varianta alegerilor legislative anticipate, confruntat cu moțiuni de cenzură ale opozițiilor de dreapta și de stânga

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Lecornu i-a cerut ministrului de interne Laurent Nuñez să pregătească posibile alegeri parlamentare anticipate în cazul adoptării uneia din cele două moțiuni de cenzură de puse de partidele Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală/extremă), potrivit unor informații aflate de AFP și le Monde din interiorul guvernului.

Alegerile legislative, care se desfășură potrivit sistemului majoritar uninominal cu două tururi, ar putea avea loc în acest caz pe 15 și 22 martie 2026, concomitent cu alegerile municipale.

Moțiunile de cenzură depuse de RN și LFI urmează adoptării de către Uniunea Europeană a tratatului de liber schimb cu statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay), în pofida votului împotrivă al Franței, reprezentată de președintele Emmanuel Macron. Cele două moțiuni vor fi dezbătute în zilele de 13 și 14 ianuarie în Adunarea Națională.

Vineri dimineață, premierul Lecornu a criticat pe rețeaua socială X „pozițiile cinice și partizane” care „întârzie discuțiile bugetare”, comentând moțiunile de cenzură depuse de RN și LFI, potrivit Le Monde. Parlamentul nu a reușit să adopte proiectul de buget pe 2026, iar Franța funcționează la ora actuală pe baza unei legi speciale provizorii.

La ora actuală guvernul Lecornu nu dispune de o majoritate absolută în Adunarea Națională, iar în cazul în care RN, LFI, Partidul Socialist, Verzii, Uniunea Dreptelor pentru Republică și Partidul Comunist votează împreună, atunci cu 333 de voturi din totalul de 575 ar doborî guvernul.

Cabinetul condus de premierul Lecornu este al patrulea de la alegerile legislative din vara lui 2024, după cele căzute prin moțiune de cenzură (Michel Barnier), angajarea responsabilității cenzurată (Francois Bayrou) și demisie (Lecornu).

În caz de nouă cădere a guvernului, președintelui Macron (căruia RN și LFI i-au cerut demisia și al cărui mandat expiră în aprilie 2027) nu i-ar mai rămâne practic decât varianta unui nou scrutin parlamentar anticipat, al treilea în mai puțin de trei ani, fără garanția, potrivit sondajelor de opinie, a degajării unei majorități clare în Adunarea Națională.