Parlamentul ucrainean formează un grup de lucru pentru a studia posibilitatea organizării alegerilor prezidenţiale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un grup de lucru pentru a studia posibilitatea organizării alegerilor prezidenţiale în Ucraina, chiar şi sub incidenţa legii marţiale, este pe cale să fie format în Rada Supremă, sau Parlamentul Ucrainei, după ce preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat acest pas ca răspuns la criticile din partea Washingtonului, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

Şeful grupului parlamentar al partidului lui Zelenski, David Arahamia, a anunţat pe Telegram că procesul este în desfăşurare şi că presa va fi informată în curând cu privire la data şi ora întâlnirii.

Membrii comisiei parlamentare pentru Organizarea Puterilor Statului, Autonomie Locală, Dezvoltare Regională şi Planificare Urbană, precum şi reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisiei Electorale Centrale şi ai organizaţiilor societăţii civile legate de alegeri, vor participa la discuţie, a adăugat el.

La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat luni, la televiziune, că legislaţia ucraineană interzice organizarea de alegeri în timp de război şi că, dimpotrivă, alegerile pot fi organizate doar în condiţii adecvate de pace.

„Este necesar să ne revizuim legislaţia, care este concepută pentru timp de pace”, a afirmat el.

Dubovik a menţionat că, odată ce obstacolul legal al legii marţiale va fi rezolvat, va fi totuşi necesară modificarea legislaţiei pentru a ţine cont de nuanţele organizării alegerilor după un război sau în timpul unui armistiţiu.

În acest sens, el a subliniat că decizia aparţine parlamentului, care va trebui să elaboreze o foaie de parcurs şi proiectul de lege corespunzător.

Pe de altă parte, Dubovik a evidenţiat unele dintre provocările organizării alegerilor, inclusiv participarea celor 33 de milioane de cetăţeni ucraineni înregistraţi, dintre care, a spus el, aproximativ cinci până la şapte milioane şi jumătate sunt refugiaţi în străinătate, în timp ce alte 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută.

Acestora li se adaugă persoanele strămutate în interiorul ţării şi soldaţii care luptă pe front.

Vicepreşedintele Comisiei Electorale a subliniat, de asemenea, pericolul bombardamentelor pe parcursul unei ipotetice zile a alegerilor şi riscul pentru viaţa alegătorilor, subliniind astfel importanţa garanţiilor internaţionale.

Zelenski a declarat luna aceasta, ca răspuns la presiunile preşedintelui american Donald Trump, că nu va refuza organizarea alegerilor prezidenţiale în ciuda legii marţiale, dacă parlamentul găseşte o modalitate legală de a face acest lucru posibil şi dacă aliaţii Kievului se angajează să garanteze securitatea procesului.

În acelaşi timp, el a recunoscut că nu ar fi posibilă organizarea de alegeri în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.