Ordonanța lăcomiei, marele eșec al PSD. Dragnea își pierde aura de învingător, Vâlcov – pe picior de plecare

OUG 114, branduită de falșii haiduci PSD-iști drept ordonanța lăcomiei, a fost castrată azi de aceiași PSD-iști, șifonați serios după confruntarea cu realitatea. Dintr-o pedeapsă exemplară la adresa mediului de afaceri, OUG 114 s-a transformat într-o biată ordonanță care pune noi taxe pentru acoperirea unui buget secătuit. Dar înfrângerea PSD în lupta dură, dusă în culise, cu companiile și cu partenerii externi are o mare încărcătură simbolică: Liviu Dragnea și-a știrbit serios din aura de învingător în orice bătălie.

• Scurtă recapitulare. Forma inițială a OUG 114, din decembrie 2018, impunea băncilor o ”taxă pe lăcomie” care creștea odată cu nivelul ROBOR; cerea măriri de capital imposibile administratorilor de fonduri din Pilonul II de pensii; obliga producătorii de gaze să vândă ieftin unor industriași aleși pe sprânceană; punea o taxă generalizată de 2% din cifra de afaceri în energie; inventa o taxă pentru operatorii telecom și amenzi drastice în industrie; schimba modul de control la licitațiile pe fonduri europene.

Trei luni mai târziu, PSD s-a recunoscut înfrânt și a renunțat la cele mai multe dintre măsurile de mai sus. A fost un război de uzură început en fanfare de Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici. Ultimul susținea chiar că OUG 114 e actul normativ ”cel mai curajos și mai îndrăzneț apărut după Revoluție” – o blasfemie izvorâtă din ignoranța unui ministru care s-a îmbogăți lucrând numai la Stat.

Primele semnale de cedare au venit din ianuarie. Tăriceanu și oamenii lui din ALDE au înțeles că vor pierde controlul marilor companii de stat din Energie și au jucat pe față împotriva OUG 114. Mediul de afaceri a arătat o solidaritate fără precedent și a vorbit pe o limbă comună, indiferent dacă a fost vorba de reprezentanții capitalului străin sau autohton. Fără precedent a fost și reacția publică a mediului de business, care nu s-a sfiit să atace PSD și, indirect, pe Liviu Dragnea, asumându-și riscuri enorme.

Mugur Isărescu a atacat și el din toate pozițiile, conștient că-și joacă funcția și influența. Până și Florin Georgescu, provenit din PSD, a jucat solidar cu guvernatorul și a apărat mediul bancar luat la țintă de tripleta Dragnea – Vâlcov – Teodorovici.

Au urmat semnalele externe, tot mai apăsate și mai dure. OMV și ExxonMobil au amenințat voalat că nu investesc în Marea Neagră, iar Comisia Europeană a avertizat că OUG 114 încalcă legislația comunitară.

Unul dintre cele mai dure momente a fost telefonul primit în 11 martie de premierul Viorica Dăncilă de la Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei (ministrul de Finanțe al SUA). Comunicatul guvernului a fost lapidar și a amintit doar de ”cooperarea bilaterală în special pe dimensiunea economică”. Potrivit surselor G4Media.ro, demnitarul american a cerut regândirea OUG 114, avertizând că distruge mediul de afaceri.

Tot despre OUG 114 a fost chestionată Dăncilă și în timpul recentei vizite din SUA, unde s-a întâlnit cu marile companii americane (printre care și ExxonMobil), dar și cu secretarul american pentru Comerț, Wilbur Ross.

Aici e posibil să se fi jucat și cariera de consilier a lui Darius Vâlcov. Potrivit surselor G4Media.ro, premierul Dăncilă a cerut imperativ la partid extragerea lui Vâlcov de la Palatul Victoria, unde condamnatul în primă instanță și-a creat un pol de putere care rivalizează cu cel al Ancăi Alexandrescu. Vâlcov a devenit o mare problemă pentru Dăncilă, o reală vulnerabilitate. Nu întâmplător, el e într-un concediu prelungit în ultimele zile.

Înfrângerea în fața partenerilor a devenit o certitudine când guvernul a implorat compania de rating Standard & Poor’s să nu scadă perspectiva de rating. Zarurile fuseseră aruncate, cel puțin în privința taxei pe activele bancare.

A urmat o nouă înfrângere a guvernului, în lupta cu companiile producătoare de gaze, pe care voia să le oblige să vândă ieftin către o mână de industriași în frunte cu dublul condamnat Ioan Niculae și alți apropiați de partid. Azi, prevederea a fost îndulcită, obligația de a vinde gaze ieftine păstrându-se doar pentru consumatorii casnici. Favorizarea fățișă a unui penal precum Niculae, dar și a altor notorii clienți de partid, trebuie să-i fi speriat pe câțiva oameni cu discernământ din guvern. E posibil să fi jucat un rol și amintirea dosarelor similare de la DIICOT, cu același Ioan Niculae și alți miniștri printre inculpați.

Înfrângerea a venit și în domeniul fondurilor europene, unde Partidul și-a dorit filtre mai laxe pentru un furt mai facil. Pus în fața blocării licitațiilor din mii de proiecte, guvernul a modificat OUG 114 pe furiș, fără să anunțe explicit.

Ce a rămas după acest război între PSD și mediul de afaceri? Câteva taxe aberante, în cuantumuri mult mai mici decât cele inițiale, și impresia că PSD a călcat cu mare avânt pe-o greblă care l-a pocnit direct în frunte.

E suficient să vedeți imaginile cu Eugen Teodorovici plecând rapid din fața ziariștilor, cu capul în pământ, după ce a îndurat supliciul de a anunța el însuși marile cedări din OUG 114. Nu a mai rămas nimic din aroganța cu care în decembrie anul trecut același ministru anunța ordonanța revoluționară.

Nimic nu  mai rămas din țâfna anti-capital străin a PSD din decembrie. Căci asta era declinarea politică a OUG 114: să lanseze la apă discursul naționalist, anti-occidental, chiar înainte de alegerile europarlamentare. Narativul anti-capital străin al PSD tocmai a sucombat la impactul cu realitatea.

La nivel simbolic, așa arată acum PSD în ochii mediului de afaceri: slăbit, vulnerabil, gata să cedeze în fața unei presiuni constante și legitime. Și pentru Dragnea mai urmează un hop: marele Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, pușculița de partid pe care se chinuie de doi ani să o înființeze. Dacă va eșua încă o dată și pe tema FSDI, probabil că ratingul lui va mai scădea cu o treaptă în barometrul puterii.

PS: Un mare păcat al OUG 114 e îngroparea unei teme valide și care trebuie reluată rapid: comportamentul băncilor față de mediul privat, mai cu seamă față de IMM-uri. Dacă mediul de afaceri, sistemul bancar și guvernul nu găsesc o cale de rezolvare, criza de finanțare a antreprenorilor autohtoni va deveni pe termen scurt și mediu una acută, cu un impact serios asupra perspectivelor de dezvoltare.