Ordonanța de Urgență privind anticipatele a fost respinsă de Senat cu voturile PSD, UDMR, ALDE și PMP. Actul normativ va fi trimis Camerei Deputaților, forul decizional

OUG-ul fusese respins ieri în Comisia juridică a Senatului, la propunerea UDMR și cu voturile PSD și ALDE.

Senatul este primă Cameră sesizată în acest caz, urmând ca actul normativ să fie trimis Camerei Deputaților, care este forul deciziona.

Senatorul PNL Alina Gorghiu a pledat, la dezbaterile din plen, pentru adoptarea ordonanţei pentru a „nu se îngrădi dreptul la vot”.

„Practic, este o nouă execuţie a românilor din diaspora. Eu speram că o să încetaţi să îi urâţi. (…) Peste 5 milioane de români riscă să piardă legătura cu ţara din această cauză. Este vorba de peste 800.000 de români care nu mai au cărţi de identitate şi cărora li se taie orice acces electoral în România. Este pentru prima oară când văd atâta ură împotriva diasporei. Nici măcar Ceauşescu nu i-a urât aşa de mult. E inadmisibil aşa ceva. Sunt fraţii noştri. Nu avem dreptul să-i urâm. Gândiţi-vă la ei cum vă gândiţi la familiile voastre”, a spus senatorul PNL Viorel Badea.

Potrivit senatorului USR Mihai Goţiu, prin respingerea OUG 26/2020, „PSD, UDMR şi ALDE încearcă să blocheze dreptul cetăţenilor de a vota”.

„USR a votat împotriva respingerii acestei ordonanţe de urgenţă pentru că nu considerăm oportun ca majoritatea formată în jurul PSD şi a lui Dragnea în 2016 să decidă cum votează românii. PSD a votat împotriva ordonanţei pentru că nu îşi doreşte ca românii să poată vota în cele mai bune condiţii, nu îşi doreşte o reprezentare corectă pentru diaspora şi, în mod evident, nu îşi doreşte alegeri anticipate, pentru că nu ar mai obţine acelaşi număr de mandate ca în 2016”, a susţinut senatorul USR Florina Presadă.

Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, a invocat avizul negativ al Consiliului Legislativ pentru acest act normativ. El a explicat totodată că avizul „trebuie obţinut înainte de adoptarea în şedinţa de Guvern” iar lipsa lui „duce la neconstituţionalitatea” acestei legi.

„Există pe rolul Parlamentului propuneri legislative în materie electorală. (…) Este încă un semn că Guvernul nu a dorit să intre în vigoare aceste chestiuni, nu a dorit să facă o dezbatere publică şi transparentă pe probleme de interes electoral general care să vizeze drepturile cetăţenilor. De aceea, noi ne-am opus acestei ordonanţe de urgenţă, pentru că este neconstituţională şi am fi minţit electoratul dacă ne-am fi făcut că nu vedem şi CCR ar fi decis neconstituţionalitatea ordonanţei. Nu vă mai prefaceţi că apăraţi drepturile românilor din diaspora sau dreptul de vot al cetăţenilor români. Îi minţiţi. Dacă voiaţi dezbatere, făceam dezbatere pe toate temele. Aţi fi făcut-o transparent prin iniţiativă parlamentară”, a afirmat Nicolae.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Atilla, a argumentat votul pentru respingerea actului normativ prin faptul că „sunt foarte multe elemente în această ordonanţă care ridică mari semne de întrebare, care pot conduce la abuzuri şi sunt neconstituţionale”.

Preşedintele ALDE, senatorul Călin Popescu-Tăriceanu, a explicat că „turismul electoral este o practică, în ultimii ani, care deformează rezultatul alegerilor”. „Această ordonanţă face o încurajare şi o legalizare a turismului electoral”, a susţinut el.

Ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Orban în ultima ședință de dinaintea demiterii a fost publicată vineri pe site-ul Senatului și, ulterior, în Monitorul Oficial, actul normativ prevăzând că cetățenii vor putea vota la alegerile parlamentare la orice secție din țară sau străinătate, iar românii din afara granițelor vor avea la dispoziție trei zile pentru a merge la urne. De asemenea, numărul parlamentarilor de diaspora a fost majorat de la 6 la 12.

Principalele prevederi:

• Dublarea numărului parlamentarilor de diaspora:
  • La articolul 5, alineatui (7) se modifica și va avea următorul cuprins: „(7) In cazul alegerilor parlamentare anticipate, numarul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, pentru fiecare circumscriplie in parte, este cel prevazut in anexa nr. 1.”
  • 
• Trei zile pentru românii din diaspora pentru a merge le urne:
  • La articolul 6, alineatui (1) se modifica și va avea urmatorul cuprins: „(1) Votarea in lara se desfasoara intr-o singura zi, care poate fi numai duminica. In strainatate, votarea se desfa§oara și pe parcursul zilelor de vineri și sambata imediat anterioare datei votarii.”
  • La articolul 6, dupa alineatui (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^) cu urmatorul cuprins: „(1*) In strainatate, in ziua de vineri, votarea incepe la ora locala 12,00 și se incheie la ora locala 21,00, iar in ziua de sambata, votarea se deschide la ora locala 7,00 și se incheie la ora locala 21,00.”
• Reducerea termenelor pentru ca anticipatele să poată avea loc mai devreme:
  • 6^ – (1) Alegerile parlamentare anticipate se desfasoara in cadrul perioadei de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului, prevazuta de art. 63 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
  • (2) In cel mult 5 zile de la data dizolvarii Parlamentului, Guvemul stabile§te, prin hotarare, la propunerea Autoritalii Electorale Permanente, data votarii, calendarul operaliunilor electorale, cheltuielile si masurile tehnico-organizatorice necesare bunei organizari si desfasurari a alegerilor parlamentare anticipate.
  • (3) In cel mult 5 zile de la data dizolvarii Parlamentului, Guvemul aloca, prin hotarare, fondurile necesare bunei organizari si desfasurari a alegerilor parlamentare anticipate din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvemului.
  • (4) In cazul alegerilor parlamentare anticipate, data desfasurarii acestora se stabileste cu cel putin 50 de zile inaintea votarii. In acest caz, termenele prevazute de prezenta lege, cu exceptia celor de 24 de ore §i a celor care se refera expres la alegerile I parlamentare anticipate, se reduc la jumatate. Daca din operatiunea de reducere la jumatate a termenelor rezulta fractiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac in plus; fractiunile mai mici de 12 ore nu se iau in calcul.
    (5) In cazul alegerilor parlamentare anticipate, campania electorala incepe in ziua urmatoare celei in care se constata ramanerea defmitiva a candidaturilor si se incheie cu 24 de ore inainte de momentul inceperii votarii.”
• Românii pot vota la orice secție din țară sau străinătate:
  • 84. – (1) Alegatorul voteaza la una dintre urmatoarele sectii de votare:
    a) in cazul in care se afla in unitatea administrativ-teritoriala sau sectorul municipiului Bucuresti unde isi are domiciliul sau resedinta, poate vota numai la sectia de votare la care este arondat conform domiciliului sau resedintei, dupa caz;
  • b) in cazul in care se afla in alta unitate administrativ-teritoriala sau subdiviziune administrativ-teritoriala decat cea unde i§i are domiciliul, poate vota la orice sectie de votare;
  • c) in cazul in care se afla in strainatate, poate vota la orice sectie de votare organizata in strainatate;
  • d) in cazul in care are domiciliul in strainatate, iar in ziua votarii se afla in tara, poate vota la orice sectie de votare organizata in tara;
  • (3) Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal semnaleaza daca:
  • a) persoana care s-a prezentat la vot nu a implinit varsta de 18 ani pana in ziua votarii inclusiv;
  • b) persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
  • c).alegatorul care s-a prezentat la vot este arondat la sectia de votare respect!va;
  • d) alegatorul care s-a prezentat la vot este arondat la alta sectie de votare;
  • e) alegatorul care s-a prezentat la vot este omis din listele electorate permanente;
  • f) alegatorul care s-a prezentat la vot figureaza ca si-a mai exercitat dreptul de vot la acelasi scrutin;
  • g) alegatorul care s-a prezentat la vot figureaza ca a votat prin corespondenta, votul prin corespondenta transmis de acesta fiind receptionat de biroul electoral competent.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, preşedintele Pro România, Victor Ponta, şi preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, au cerut marţi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă referitoare la organizarea alegerilor anticipate, dar şi cu privire la toate cele 25 de OUG adoptate de Guvernul Orban în şedinţa din 4 februarie.

Luni, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a cerut și el Avocatului Poporului, printr-o scrisoare oficială, să atace la Curtea Constituțională ordonanța de urgență privind organizarea alegerilor anticipate.