„Nu naziştilor!” Manifestanţii adunați în estul Germaniei perturbă congresul partidului de extremă dreaptă AfD

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Câteva mii de manifestanţi adunaţi sâmbătă în estul Germaniei sub sloganul „Nu naziştilor!” au întârziat începerea congresului partidului de extremă dreapta AfD, convocat înaintea alegerilor legislative anticipate din 23 februarie, au constatat jurnaliştii AFP, conform News.ro.

Manifestanţii s-au îndreptat spre centrul de congrese din Riesa, un oraş situat între Leipzig şi Dresda, unde partidul de extremă dreapta se reuneşte tot weekendul pentru a-şi adopta programul electoral.

„Protestul nostru este eficient – congresul federal al AfD nu poate începe”, a declarat pe reţeaua X grupul de acţiune Widersetzen („Rezist”), care coordonează protestul.

Organizatorii s-au plâns că poliţia a recurs la folosirea spray-urilor cu piper şi a forţei împotriva unor grupuri de manifestanţi.

„Astăzi, umplem străzile din Riesa cu diversitate, solidaritate şi deschidere şi ne adunăm în masă în faţa intrărilor la congresul AfD”, a anunţat Widersetzen.

Printre miile de manifestanţi adunaţi pe un frig cumplit sub sloganul „Nu naziştilor”, Julia a declarat pentru AFP că a venit să denunţe un partid sinonim cu „excluderea, comportamentul discriminatoriu, ura şi agitaţia”. „Vrem să arătăm foarte clar că suntem majoritari, că suntem în favoarea unor frontiere deschise, a unei societăţi a solidarităţii”, a adăugat tânăra de 20 de ani.

La Riesa, delegaţii AfD vor confirma candidatura copreşedintei lor, Alice Weidel, la funcţia de cancelar şi vor adopta o foaie de parcurs care include ieşirea din UE şi din moneda euro, dar adoptă o linie dură în ceea ce priveşte politica migratorie.

Potrivit sondajelor, AfD ar urma să se claseze pe locul al doilea la alegerile din 23 februarie, cu între 18% şi 21% din voturi, în urma taberei conservatorilor din CDU/CSU, cotaţi cu aproximativ 30% din voturi, dar înaintea social-democraţilor cancelarului Olaf Scholz, care au 16%, şi a Verzilor, cu 13%. Atât dreapta, cât şi stânga au exclus o alianţă cu extrema dreaptă.