Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Șeful Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Kirilo Budanov, a recunoscut că partenerii internaționali au transmis „semnale” prin care solicită încetarea loviturilor asupra infrastructurii energetice din Rusia, scrie Kyiv Post. Cererea vine în contextul în care escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o criză a prețului petrolului și amenință să provoace o penurie de carburanți.
Într-un interviu acordat agenției Bloomberg, Budanov a confirmat existența acestor solicitări diplomatice, evitând însă să nominalizeze statele care au făcut presiuni.
„Să o spunem într-un mod diplomatic: primim anumite semnale în acest sens”, a declarat oficialul ucrainean, fără a oferi detalii suplimentare despre strategia viitoare a Kievului.
Contextul internațional este unul extrem de tensionat. Războiul dintre SUA și Iran, aflat deja în a șasea săptămână, a provocat un șoc pe piețele de energie. Închiderea Strâmtorii Ormuz — o arteră vitală prin care trece aproximativ 20% din necesarul mondial de petrol — a dus la explozia prețurilor la combustibil, care au depășit pragul de 100 de dolari pe baril.
În acest scenariu, aliații occidentali se tem că eliminarea capacităților de rafinare ale Rusiei de către dronele ucrainene ar putea destabiliza definitiv oferta globală.
Atacurile repetate ale Ucrainei au reușit deja să scoată din funcțiune aproximativ 40% din capacitatea de export de produse petroliere a Rusiei, provocând cele mai severe perturbări de aprovizionare din istoria modernă a Moscovei.
Acesta e motivul pentru care Rusia nu reușește să capitalizeze economic creșterea prețului global la petrol și gaze.
Pentru Ucraina, rafinăriile rusești sunt ținte militare legitime. Kievul susține că aceste facilități nu doar că alimentează direct armata de invazie, dar reprezintă și principala sursă de finanțare a Kremlinului. În ultimele săptămâni, loviturile au vizat unități majore, precum rafinăria Saratov și complexul Kirishi, care produce peste 6% din petrolul rafinat al Rusiei.
Deși Budanov nu a declarat dacă Ucraina se va conforma cererilor de a „îngheța” aceste operațiuni, președintele Volodimir Zelenski a sugerat anterior posibilitatea unei „dezescaladări reciproce”. O astfel de înțelegere ar presupune ca ambele tabere să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice civile.
Păi, Ucraina este cea atacată…
Ucraina se apără.
Nu-i cer mai bine occidentalii lui Trump să înceteze atacurile asupra infrastructurii din Iran?