Limba română ca subiect de examen de absolvire a studiilor gimnaziale în Marea Britanie – deziderat viabil sau iluzie?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Am participat luni seară la o întâlnire la Portcullis House – o clădire a parlamentului britanic – la o întâlnire dintre inițiatorii și sprijinitorii acestei campanii și mai mulți deputați din Camera Comunelor.

Campania are ca scop includerea limbii române ca subiect de examen GCSE – susținut la sfârșitul studiilor obligatorii la vârsta de 16 ani. La ora actuală GCSE poate fi susținut la 20 de limbi moderne, dar româna, a doua limbă străină vorbită în Regatul Unit după poloneză, nu face parte dintre acestea.

Decizia de includere a limbii române ca materie de examen GCSE aparține comisiilor de examen – exam boards – în număr d două, organisme private, independente, care primesc bani de la stat pentru organizarea acestor examene. La solicitarea campaniei, comisiile au răspuns că este necesară existența unui număr semnificativ de solicitări din partea comunității românești. Am auzit menționat un număr de 5.000, deși aceasta nu este o cifră oficială. Or, la ora actuală acest ordin de mărime nu există.

Campania, inițiată de jurnalista Tessa Dunlop, căsătorită cu un român și mamă a două fiice de vârstă școlară, susține că există un număr de circa 150.000 de copii de origine română sub vârsta de 16 ani în școlile din Anglia și Țara Galilor (sistemul educațional este separat în Scoția și Irlanda de Nord). Ca ordin de mărime pentru comunitatea românească din Regatul Unit este avansată cifra de un milion de persoane. Se știe că 1,4 milioane de români au primit rezidență (settled – permanentă și pre-settled – temporară), dar mulți dintre acești români nu se mai află în UK. Eu aș estima numărul de cetățeni români aflați în Marea Britanie la 700 – 800 de mii. Mă bazez și pe numărul total de voturi la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025 – 268.000. Printre aceștia se numără circa 100.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, așa cum estima ambasadorul acestei țări la Londra, Ruslan Bolbocean.

Printre parlamentari, principalul susținător este deputatul Partidului Laburist, Gareth Thomas, care reprezintă circumscripția Harrow West, din nord vestul Londrei. Harrow este consiliul din Londra unde trăiește cea mai mare comunitate românească din UK, peste 25.000 de cetățeni români. De altfel, deputatul Thomas, care este și președintele grupului de prietenie cu România al Camerei Comunelor, a inițiat și o petiție în sprijinul introducerii limbii române ca subiect de examen GCSE.

La întâlnirea de la Westminster au fost prezenți vreo șapte sau opt deputați, atât ai Partidului Laburist de guvernământ, cât și ai Partidului Conservator, inclusiv președinta comitetului Camerei Comunelor pentru educație. Toți s-au declarat favorabili inițiativei și niciunul dintre ei nu a uitat să menționeze faptul că în circumscripțiile pe care le reprezintă trăiesc comunități românești consistente. Comunități cu drept de vot în alegerile locale din Anglia din 7 mai.

Au luat cuvântul și patru tineri elevi români, cu toții născuți sau crescuți în Marea Britanie, care au spus că lipsa unei educații școlare în limba română duce pe de o parte la pierderea limbii părinților lor și pe de altă parte la crearea unui sentiment de inferioritate sau chiar discriminare față de colegii lor care pot da GCSE la limba poloneză, urdu, germană, arabă sau chiar rusă.

Tessa Dunlop, care este sufletul acestei campanii, a vorbit uneori chiar cu indignare și a menționat explicit termenul “discriminare”, evocând chiar posibilitatea introducerii unei acțiuni în justiție, dacă solicitarea de introducere a limbii române ca materie de examen GCSE nu va fi acceptată. “Sunteți un milion și plătiți taxe, voi spuneți că sunteți mulțumiți, trebuie să vă declarați supărați!” a spus ea.

Ambasadoarea României, Laura Popescu, prezentă și ea la întâlnire, mi-a prezentat situația actuală a predării limbii române în Marea Britanie. Cursul opțional de limbă, cultură și civilizație românească, finanțat de statul român, se predă în 12 școli, cu participarea a circa 300 de elevi români. Ca activitate extra-școlară, limba română se predă în cursuri ale organizațiilor românești și în biserici românești de toate confesiunile, la care participă un număr considerabil mai mare, de ordinul miilor. Ambasadoarea Laura Popescu, care a depus în ultimii ani diligențe pe lângă autoritățile britanice și comisiile de examinare, este de părere că ar exista un număr suficient de profesori de limbă română pentru a satisface o cerere mai mare din partea comunității românești. Trebuie să mai menționez că la ora actuală University College din Londra, cea mai mare instituție de învățământ superior din Regatul Unit, oferă un curs și diplomă de studii românești.

Campania este acum abia la început, spune Tessa Dunlop. Un număr suficient de părinți români trebuie să-și exprime în mod pozitiv solicitarea ca limba română să fie înscrisă ca subiect GCSE, fie prin semnarea petiției, fie prin solicitări la deputatul din circumscripția lor, care să facă interpelări în parlament. Trebuie reținut faptul că aici statul nu are o implicare directă și că fără crearea unei mase critice în comunitatea românească, lucrurile nu se vor mișca în direcția dorită.

Realitatea, nu neapărat plăcută, este că mulți copii români, generația a doua a imigrației, nu mai sunt interesați să învețe limba părinților lor, iar limba principală a unei persoane se învață în școală. Elevii români cu care am stat de vorbă la parlament vorbeau binișor spre bine româna, dar se vedea că nu e limba lor maternă. Pe de altă parte, mulți dintre copiii români se întorc în vacanță în România, alții petrec perioade mai îndelungate în țara de baștină a părinților lor, ceea ce creează o legătură afectivă pentru unii dintre ei.

Argumentele păstrării identității merg până la un anumit punct. Majoritatea românilor care au emigrat în Marea Britanie vor rămâne să trăiască aici, iar copiii lor sunt deja integrați. Această campanie este importantă pentru unii dintre români, dar mai are și un alt efect: mobilizarea pentru un scop concret a unei comunități naționale puțin pregătite pentru un astfel de exercițiu democratic, ca probă că lidera campaniei este o englezoaică, fie ea și una căsătorită cu un român. În final, chiar dacă scopul – introducerea limbii române ca subiect de examen – nu va fi atins, demersurile de lobby-ing vor aduce beneficii acestei cenușărese care este comunitatea românească din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.