Iohannis și Dâncu cresc presiunea pe NATO pentru întărirea apărării României pe modelul aplicat în Polonia și țările Baltice: Nu putem să tolerăm să fim slabi și să fim atacați în partea vulnerabilă a Flancului Estic

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării, Vasile Dîncu, au lansat miercuri cereri la adresa NATO pentru întărirea prezenței din România. Cei doi demnitari au cerut explicit NATO să echilibreze capacitățile de apărare de pe flancul estic al Alianței și să instaleze și în regiunea României și a Mării Negre capacități defensive similare cu cele amplasate deja în Polonia și țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania.

Primul a fost președintele Iohannis, într-o conferință de presă la Chișinău alături de președinta Maia Sandu, arătând că Rusia a lansat atacuri asupra Ucrainei de pe navele aflate în Marea Neagră. ”Noi suntem pe Flancul Estic, noi suntem lângă Marea Neagră și, cum am mai spus, știm, între timp, că din Marea Neagră a fost lansat atacul rusesc asupra părții sudice a Ucrainei. Deci, Marea Neagră nu este de pe acum o teorie că ne trebuie o strategie, că trebuie consolidată poziția noastră, este o concluzie care rezultă din realitățile din teren. Pe de altă parte, Flancul Estic trebuie întărit într-un mod echilibrat. În speță, partea sudică, mai ales spre Marea Neagră, trebuie să fie la fel de bine apărată și întărită ca și partea de nord a Flancului Estic, din zona Baltică”.

Șeful statului a continuat pe această temă și a spus că va cere NATO să își crească prezența în România chiar la summit-ul extraordinar al alianței de săptămâna viitoare: ”În concluzie, pentru a satisface aceste cerințe, self evidente de pe acum, voi solicita în continuare o prezență aliată suplimentară și întărită pe partea noastră a Flancului Estic. Asta pentru a putea să facă ceea ce ne spune doctrina NATO, că trebuie să avem o prezență puternică, care descurajează. Cam despre asta vorbim. Noi nu dorim să atacăm pe nimeni! Repet, nu dorim un război cu nimeni. Dar nici nu putem să tolerăm să fim slabi și să fim atacați în partea vulnerabilă a Flancului Estic. În concluzie, vom solicita în continuare întărirea și creșterea capacității de apărare pe partea noastră de Flanc Estic și aceste lucruri le voi spune foarte clar la Summitul extraordinar NATO care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a făcut aceeași cerere la reuniunea de miercuri de la Bruxelles a miniștrilor Apărării NATO. ”În acest sens, (ministrul Dîncu – n.red.) a accentuat cerinţa privind înființarea neîntârziată a unor structuri operaționale aliate defensive în regiunea Mării Negre, după modelul celor deja existente în Polonia şi statele baltice, care să asigure efortul comun necesar în sprijinul consolidării posturii aliate la nivel regional și a reiterat disponibilitatea României de a găzdui o astfel de structură aliată”, arată un comunicat al Ministerului Apărării.

România a cerut constant încă din 2014 creșterea prezenței NATO în România, arătând că Marea Neagră a devenit un punct-cheie pentru Rusia, la fel ca și Marea Baltică. Până acum însă, NATO a trimis mult mai multe trupe și echipamente militare în partea de nord a flancului estic, adică în Polonia și țările baltice, decât în România. Pe de altă parte, România a fost lăsată practic singură de Bulgaria, celălalt membru NATO din sudul flancului estic. Sofia a fost în ultimii ani reticentă față de primirea forțelor NATO pe teritoriul său.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea