G4Media.ro

HARTA puterii de cumpărare: Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu sunt codașe, conduc…

HARTA puterii de cumpărare: Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu sunt codașe, conduc București, Cluj și Timiș

Un studiu al companiei de consultanță GfK privind privind puterea de cumpărare în Europa 2018 arată disparități majore între regiunile din România, Moldova și sud-estul țării (cu excepția București – Ilfov) fiind cele mai slabe la acest indicator.

La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018 față de anul precedent, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016, potrivit studiului citat.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții, potrivit GfK.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu pe hartă) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive.

În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Studiul GfK estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Despre studiu
Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Sursa foto: GfK

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

13 comentarii

  1. Practic treaba merge bine in toate orasele mari unde sunt primari PNL. Atrag fonduri europene, dezvolta infrastructura, organizeaza orasul.

    • Astept ca toti primarii PSD sa fie inlocuiti cu primari USR care chiar vor lucra pentru cetateni.

      Sunt satul de stagnarea asta nationala sustinuta de prostii care nu voteaza.

    • @ Aveti ce votati. Exact avem nevoie de primari USR-Plus atunci se va creste cu adevarat Romania.

  2. Un lucru e clar, alegi psd-isti, traiesti psd-ist, adica inapoiat. E timpul eliminarii acestor conservatori.

  3. Daca te uiti pe harta, exact judetele care sunt de 30 de ani fiefuri psd / fsn / pcr stau cel mai prost. Adica alea conduse de Stanescu,Oprisan, Olguta, Badalau, Buzatu si alte “eminente cenusii” ale partidului.
    Si tot astia sunt oamenii care ne fac noua morala ca nu vrem sa vedem “cresterea economica”; “tigrul europei” si alte tampenii populiste debitate toata ziua pe antena 3 si romania tv. De ce se intampla asta? Pentru ca oamenii tinuti in saracie extrema, fara acces la educatie, la cultura , la locuri de munca sunt prizonieri in aceste zone si dependenti de mila baronului psd care taie si spanzura. Si e foarte simplu sa mituiesti niste amarati cu nimicuri sa te voteze – pentru ca nu stiu altceva, permanent se inoculeaza ideea ca “psd a marit pensii”; “psd a martit salarii”; “ceilalti vor sa va taie tot”. Intre timp psd fura pe rupte, indatoreaza tara pentru 3 generatii si cand vor iesi de la guvernare iar noul guvern va fi nevoit sa aplice niste masuri de austeritate ca sa dreaga busuiocul , vor tipa ca din gura de sarpe de pe margine ca ei au facut si au dres si ceilalti nu stiu sa guverneze.
    Si exact asta e motivul pentru care trebuie sa iesim la vot si sa-i “urcam” la 3-4% ca sa dispara odata de pe scena.

    • Din județele dunărene dar și din Moldova, Galați stă cel mai bine, în media națională dpdv sondarilor pomposului gfk. Totuși cred ca Iașului stă mai bine decât Galatiul și din cauza asta nu prea cred în studiul ăsta.

  4. va rog corectati ” La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018 față de anul precedent, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016, potrivit studiului citat.”
    In 2018 a crescut cu 10.4% fata de anul precedent nu cu 18%.

  5. Este REVOLTĂTOR ca tocmai județele DUNĂRENE sunt cele mai inapoiate!!! Când ai DUNĂREA ,să nu profiți de transportul GRATUIT pe apă este de NECONCEPUT!!! La Braila cel puțin, am ințeles că apa e prea scăzută!!! DRAGAȚI FLUVIUL DOMNILOR!!!!!!JOOOOOS PSD!!!!!!

    • Trecand peste prostia guvernantilor, mai e si o problema cu Ungaria in ceea ce priveste Dunarea.

    • Galatiul dunărean e în media națională ceea ce mă face să am îndoieli față de gfk

    • E vorba de puterea de cumparare si la Galati sunt multi cu salarii mari in combinat si in santierele navale,si desigur, multi straini!

  6. Timisoara are peste 20% avand la puterea de cumparare, problema e ca nu prea ai ce `cumpara` in oras – daca ma refer la evenimente culturale (concerte, festivaluri semnificative – nu chioare cum sunt majoritatea, exceptie face JAZZTM). E o disproportie uriasa intre cat si cum se castiga in Timisoara si ce poti face aici cu banii, ca sa te si bucuri de viata (excluzand tranzactiile imobiliare). Degeaba castigi si mergi sa-i cheltuiesti in Ungaria, Grecia, alte destinatii. Infrastructura, cladirile istorice – sunt in stare precara.

  7. Harta e destul de clara
    Trebuie sa fii nebun sa faci autostrada catre Moldova, unde nu e putere de cumparare