Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Reacțiile diplomatice internaționale au curs vineri după gravul incident de securitate înregistrat în România, unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un imobil de locuințe din Galați. Franța și Austria au anunțat oficial convocarea ambasadorilor Federației Ruse acreditați la Paris și Viena, transmițând proteste ferme față de acțiunile Moscovei și reafirmând solidaritatea europeană în fața amenințărilor hibride.
Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, a condamnat public evenimentul, catalogându-l drept un „act irresponsabil”, potrivit Le Figaro.
Şeful diplomaţiei de la Paris a confirmat că decizia de a-l chema pe ambasadorul rus la discuții la sediul ministerului este direct legată de prăbușirea dronei pe teritoriul unui stat membru NATO și al Uniunii Europene.
Aproape în paralel, Ministerul de Externe de la Viena a adoptat o măsură identică. Ministrul austriac al Afacerilor Externe, Beate Meinl-Reisinger, a anunțat vineri convocarea reprezentantului diplomatic al Kremlinului pentru a exprima în mod clar protestul țării sale împotriva strategiei de escaladare promovate de Rusia.
Oficialul austriac a declarat pe rețelele sociale că Europa nu se va lăsa intimidată de astfel de manifestări agresive la adresa securității continentale.
Aceste măsuri diplomatice pe fondul unor momente de maximă tensiune. În noaptea de joi spre vineri, la ora 01:52, o dronă rusească lansată în cadrul atacurilor masive asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre a pătruns în spațiul aerian al României.
Aparatul a evoluat la joasă altitudine pe o distanță de aproximativ 10 kilometri și s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând un incendiu, pagube materiale substanțiale și rănirea a doi civili.
Incidentul a provocat critici dure din cauza răspunsului întârziat al autorităților de la București și a limbajului excesiv de tehnic folosit de militari. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au explicat ulterior că cele patru minute în care drona s-a aflat pe radar în spațiul național au fost insuficiente pentru o interceptare sigură. Piloții avioanelor F-16 ridicate în aer nu au putut doborî ținta din cauza managementului riguros al riscurilor, existând pericolul ca resturile exploziei deasupra unei zone urbane dens populate să provoace distrugeri și mai mari, dar și din cauza restricțiilor legale care interzic utilizarea armamentului dacă muniția riscă să ricoșeze în spațiul aerian al Ucrainei.