Extrema dreaptă din România vizează Franța – analiză Le Monde

Încă de la începutul campaniei pentru prezidențialele din România, câștigate în cele din urmă duminică, 18 mai, de candidatul pro-european Nicușor Dan, în această țară est-europeană a luat amploare o atmosferă anti-franceză. Extrema dreaptă, și în special candidatul învins, George Simion, a adoptat o retorică plină de ură care rupe cu alianța tradițională dintre România și Franța, două țări care împărtășesc legături culturale, lingvistice și istorice profunde, potrivit unei analize Le Monde, preluată de Rador Radio România.

După ce inițial și-a recunoscut înfrângerea, Simion și-a schimbat brusc poziția marți, 20 mai, făcând supoziții, toate respinse până acum, referitoare la o presupusă interferență franceză. „Nicușor [Dan] nu este președintele românilor. Nicușor este o marionetă a Franței”, a declarat acest fost ultras, îndemnându-i pe susținătorii săi „să iasă pe baricade”.

Deși Simion a acuzat, fără dovezi, și țara vecină Moldova, guvernată de un guvern ferm pro-european, că a cheltuit „100 de milioane de euro” pentru a „cumpăra voturi” în favoarea câștigătorului Dan, serviciile secrete franceze rămân ținta sa predilectă pentru presupusa „manipulare a rețelelor sociale și utilizare a algoritmilor pentru a influența cetățenii români”. Acestea sunt exact acuzațiile formulate de autoritățile române la adresa Moscovei în timpul alegerilor inițiale, programate pentru noiembrie 2024.

O poziție îndrăzneață

Reamintim că scrutinul a fost anulat pe 6 decembrie 2024, înainte de al doilea tur, de către Curtea Constituțională, ca urmare a descoperirii unei vaste campanii de manipulare a algoritmului TikTok în beneficiul unui alt candidat naționalist, Călin Georgescu, care a ieșit învingător în primul tur fără să fi făcut campanie electorală în lumea reală. Cunoscut pentru convingerile sale pro-ruse, Georgescu și-a exprimat în repetate rânduri îndoielile cu privire la bazele NATO și la prezența soldaților străini, inclusiv a celor 1.500 de soldați francezi desfășurați în centrul țării de la începutul războiului din Ucraina.

Deși rolul Moscovei în manipularea algoritmului TikTok nu a fost încă dovedit oficial de autoritățile române, Emmanuel Macron a fost unul dintre cei mai deschiși lideri europeni, denunțând, încă din ianuarie, „ingerința și manipularea electorală atribuite în mod clar Rusiei”. Din cauza acestei poziții, deși îndrăzneață, căci anchetele judiciare sunt încă în desfășurare, Franța a devenit principala țintă a extremei drepte românești și a numeroșilor săi intermediari pro-ruși.

Pe 15 mai, la CNews, Simion a mers până la a-l compara pe Emmanuel Macron „cu ayatollahii iranieni”, numind Franța o țară „în pragul autodistrugerii”. Chiar și prezentatorii canalului ultraconservator al lui Vincent Bolloré au fost dornici să-l corecteze. Simion l-a criticat în special pe ambasadorul Franței la București pentru că s-a întâlnit cu judecătorii Curții Constituționale a României și a susținut că acesta din urmă făcea călătorii „pentru a face campanie” pentru adversarul Nicușor Dan.

Matematician format la Sorbona și la École Normale Supérieure din Paris, fluent în franceză, noul președinte Nicușor Dan este o țintă convenabilă pentru extrema dreaptă românească, care respinge convingerile sale pro-europene și pe cele ale lui Macron. Dar pentru diplomații francezi staționați la București, această animozitate are rădăcini care amintesc de campaniile anti-franceze duse de Rusia pe rețelele de socializare în Sahel, unde puciștii pro-ruși au preluat treptat puterea înainte de a expulza forțele militare franceze.

Acuzații negate

Deși România nu împărtășește aceeași istorie colonială cu aceste țări africane, militarii francezi desfășurați din 2022 pentru a proteja această țară strategică de pe flancul estic al NATO sunt din ce în ce mai mult comparați pe TikTok și X cu forțe de ocupație. 

Chiar în ziua celui de-al doilea tur de scrutin, pe 18 mai, Ministerul Apărării din România a avertizat asupra răspândirii unui mesaj „care susține, fără a oferi nicio dovadă, că soldații francezi ar fi pregătiți să se deghizeze în uniforme de jandarmerie românească pentru a declanșa un război civil dacă un anumit candidat ar fi declarat câștigător”.

Cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a trimis un mesaj tuturor utilizatorilor români ai rețelei sale de socializare, acuzând Franța că i-a cerut „să reducă la tăcere vocile conservatoare”. Repetând aceste acuzații, negate de autoritățile franceze, Simion a cerut imediat o anchetă.

Acest lanț de evenimente ridică serioase semne de întrebare cu privire la originile acestei campanii anti-franceze. Chiar dacă George Simion se prezintă drept un critic al lui Vladimir Putin, mesajele acestui admirator al lui Donald Trump se potrivesc acum perfect cu cele ale propagandei Kremlinului.

La France Inter, miercuri, 21 mai, Jordan Bardella, președintele formațiunii RN, a reluat teoriile, afirmând că „există o interferență tolerată pe motiv că ar sprijini Comisia Europeană și Uniunea Europeană”. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă care să sugereze că Franța sau Comisia Europeană au intervenit în secret pentru a manipula alegerile din România. Dacă Macron și-a arătat într-adevăr sprijinul pentru Nicușor Dan înainte de al doilea tur, a făcut-o într-un mod la fel de transparent și deschis ca sprijinul acordat de Marine Le Pen lui Simion.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru