Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
România a inclus în lista proiectelor pe care dorește să le finanțeze prin mecanismul de apărare SAFE două corvete de producție europeană, potrivit surselor G4Media. Prin acest instrument de finanțare, statele eligibile primesc împrumuturi ieftine, cu o dobândă de maximum 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de până la 45 de ani. În cadrul SAFE, România a primit a doua cea mai mare alocare de fonduri, în valoare de 16,7 miliarde de dolari. Mecanismului i s-a alăturat recent și Canada.
Reamintim că Bucureștiul a clasificat, după cum a transmis Economedia, lista cu proiectele pe care le dorește finanțate prin SAFE, aflată acum pe masa Comisiei Europene.
România a semnat în octombrie anul acesta un acord-cadru de cooperare cu Organizația pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR). Unul dintre proiectele importante ale organizației este Corveta Europeană. România intenționează să cumpere patru astfel de nave. Prima ar urma să fie livrată în 2030, iar celelalte în anii următori, până în 2035. Un contract de achiziție ar urma să fie semnat în 2026.
Corveta Europeană Multirol (cunoscută oficial sub numele de MMPC – Modular and Multirole Patrol Corvette) este un proiect ambițios de cooperare militară la nivelul Uniunii Europene, menit să creeze o nouă clasă de nave de luptă moderne, flexibile și economice. În proiect sunt implicate mai multe state și șantiere navale, inclusiv compania italiană Fincantieri, care este prezentă și în România.
SAFE permite finanțarea proiectelor de apărare dacă acestea răspund unor nevoi urgente de capabilități, sunt realizate preponderent cu industrie europeană și, de regulă, sunt derulate în cooperare între mai multe state. În majoritatea proiectelor, cel puțin 65% din valoarea componentelor trebuie să provină din UE, Spațiul Economic European, Asociația Europeană a Liberului Schimb sau Ucraina.
Deoarece corvetele europene sunt proiectate modular, acest fapt permite ca platformele, elementele sau integrarea sistemelor să se facă în șantierele românești, respectând astfel cerința de localizare a fondurilor SAFE.
Recent, au apărut în România zvonuri privind o achiziție de corvete suplimentare din Turcia, care nu sunt adevărate, potrivit surselor G4Media. România a semnat un contract pentru a cumpăra o corvetă ușoară din clasa Hisar, dar aceasta nu va fi plătită din fonduri SAFE.
„Corvetele (n.e. – cele noi) sigur nu sunt de la turci deoarece nu sunt eligibili pe SAFE producătorii turci”, a firmat o sursă a G4Media.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2FCorveta-Hisar-Turcia.webp)
Corvetă din clasa Hisar. (Sursa foto: captură din video)
Unul dintre motivele pentru care România își întărește forțele navale este nevoia de securizare a perimetrului gazifer Neptun Deep, de importanță strategică. Comisia Europeană a transmis că este îngrijorată de posibilitatea unor sabotaje asupra acestuia, potrivit TechRider. Deși se concentrează pe surse de energie regenerabilă, proiectul Neptun Deep este unul de importanță majoră pentru UE. „Vrem să încurajăm energiile regenerabile, dar am spus în mod constant că, în opinia noastră, gazul natural va continua să joace un rol important cel puțin până în 2030, după care va scădea, dar nu va fi eliminat complet prea curând”, a declarat o reprezentantă a Comisiei Europene.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2F188.jpg)
Nava purtătoare de rachete Zborul (Sursa foto: Navy.ro)
Totodată, tot pentru a-și întări flota, România va face un „upgrade” la navele purtătoare de rachete pe care le deține. În prezent, Forțele Navale Române au în serviciu activ trei unități din clasa Tarantul-I: Zborul, Pescărușul și Lăstunul. Pe acestea, vechile rachete sovietice de tip P-20 (Styx), care au devenit depășite moral și tehnic, sunt înlocuite cu sistemul modern NSM (Naval Strike Missile) de fabricație americano-norvegiană.