Europa începe să se retragă încet din dependența față de SUA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Guvernele și corporațiile europene se grăbesc să-și reducă expunerea la tehnologia, echipamentele militare și resursele energetice ale SUA, pe fondul deteriorării relațiilor transatlantice, scrie Politico.

Timp de decenii, UE s-a bazat pe garanțiile NATO pentru a asigura securitatea blocului și pe tehnologia americană pentru a-și alimenta afacerile. Amenințările lui Donald Trump de a prelua Groenlanda și comentariile agresive ale membrilor administrației sale cu privire la Europa au dat un nou impuls apelului liderilor europeni la „independență”.

„Dacă vrem să fim luați din nou în serios, va trebui să învățăm limbajul politicii puterii”, a declarat săptămâna trecută cancelarul german Friedrich Merz.

De la ordinele care interzic funcționarilor publici să utilizeze instrumente de videoconferință bazate în SUA, la acorduri comerciale cu țări precum India și la eforturile de diversificare a furnizorilor de energie ai Europei, eforturile de a minimiza dependența Europei de SUA se intensifică. Liderii UE avertizează că este puțin probabil ca relațiile transatlantice să revină la status quo-ul dinaintea lui Trump.

Oficialii UE subliniază că astfel de măsuri echivalează cu „reducerea riscurilor” în relația Europei cu SUA, mai degrabă decât cu „decuplarea” – un termen care implică o ruptură completă a legăturilor economice și strategice. Până de curând, ambele expresii erau aplicate în principal eforturilor europene de a reduce dependența de China. Acum, ele apar în legătură cu SUA, principalul partener comercial și binefăcător al Europei în materie de securitate.

Eforturile de decuplare sunt încă la început. SUA rămân de departe cel mai mare partener comercial al Europei și va dura ani de zile până când blocul se va putea descurca fără sprijinul tehnologic și militar american, potrivit lui Jean-Luc Demarty, care a fost responsabil de departamentul de comerț al Comisiei Europene sub fostul președinte al acesteia, Jean-Claude Juncker.

„În ceea ce privește comerțul, SUA reprezintă o parte semnificativă din exporturile noastre”, a spus Demarty. „Deci este mult, dar nu este o chestiune de viață și de moarte.”

Eforturile de diversificare în afara SUA au determinat Bruxelles-ul să încheie acorduri comerciale cu blocul Mercosur al țărilor din America Latină, India și Indonezia în ultimele luni. Comisia a revizuit, de asemenea, acordul său cu Mexic și a reluat negocierile blocate cu Australia.

Apărarea Europei: de la NATO la UE

De când continentul a ieșit din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial, Europa s-a bazat pentru securitatea sa pe NATO — la care SUA contribuie cu cea mai mare parte a finanțării. La o reuniune de weekend la Zagreb, Croația, liderii conservatori europeni, inclusiv Merz, au declarat că este momentul ca blocul să-și consolideze clauza de apărare reciprocă, care obligă țările UE să respecte un acord de apărare a oricărei țări UE care este atacată.

Deși există din 2009, clauza de apărare reciprocă a UE prevăzută la articolul 42.7 a fost rareori considerată necesară, deoarece articolul 5 al NATO servea unui scop similar.

Însă guvernele europene au început să se îndoiască că SUA ar veni într-adevăr în ajutorul Europei.

La Zagreb, liderii au acceptat noul rol al UE ca actor în domeniul securității, însărcinând doi lideri, încă nenumiți, să elaboreze rapid planuri pentru a transforma clauza UE din simple cuvinte într-o garanție de securitate solidă.

„Timp de decenii, unele țări au spus: «Avem NATO, de ce ar trebui să avem structuri paralele?», a declarat un diplomat senior al UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi despre pregătirile confidențiale ale summitului. După amenințările lui Trump în Groenlanda, „ne confruntăm cu necesitatea de a înființa structuri de comandă militară în cadrul UE”.

În comentariile adresate săptămâna trecută legislatorilor UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că oricine crede că Europa se poate apăra fără SUA ar trebui să „continue să viseze”.

Europa rămâne puternic dependentă de capacitățile militare ale SUA, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei în lupta împotriva Rusiei. Dar unii europeni vorbesc acum deschis despre prețul reducerii expunerii față de SUA — și spun că este gestionabil.

Tehnologie: Teams out, Visio in

Schimbarea de atitudine este cea mai evidentă în ceea ce privește tehnologia, unde dependența europeană de platforme precum X, Meta și Google a deranjat de mult timp alegătorii UE, după cum o demonstrează sprijinul larg pentru legislația blocului în domeniul tehnologiei.

Guvernul președintelui francez Emmanuel Macron intenționează să interzică funcționarilor să utilizeze instrumente de videoconferință cu sediul în SUA. Alte țări, precum Germania, iau în considerare măsuri similare.

„Este foarte clar că Europa se află într-un moment de independență”, a declarat Henna Virkkunen, responsabilă cu tehnologia în UE, la o conferință POLITICO săptămâna trecută. „În ultimul an, toată lumea a realizat cu adevărat cât de important este să nu depindem de o singură țară sau de o singură companie când vine vorba de unele tehnologii foarte importante.”

Franța intenționează să interzică funcționarilor publici utilizarea platformelor americane, inclusiv Google Meet, Zoom și Teams, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului pentru POLITICO. Funcționarii vor trece în curând la Visio, un instrument de videoconferință care funcționează pe infrastructura furnizată de firma franceză Outscale.

În Parlamentul European, legislatorii îi solicită președintei Roberta Metsola să renunțe la software-ul și hardware-ul american, precum și la un instrument de rezervare a călătoriilor cu sediul în SUA.

În Germania, politicienii doresc un potențial substitut german sau european pentru software-ul produs de firma americană de analiză a datelor Palantir. „Astfel de dependențe de tehnologii cheie sunt, în mod natural, o problemă majoră”, a declarat pentru POLITICO Sebastian Fiedler, legislator SPD și expert în poliție.

Chiar și în Țările de Jos, una dintre țările europene cele mai pro-americane, există tot mai multe apeluri din partea legiuitorilor și a alegătorilor pentru a proteja tehnologiile sensibile de influența americană. Legiuitorii olandezi examinează o petiție semnată de 140.000 de persoane care solicită statului să blocheze achiziționarea unui instrument de verificare a identității de către o companie americană.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, la sfârșitul lunii ianuarie, antreprenoarea germană Anna Zeiter a anunțat lansarea unei platforme de socializare cu sediul în Europa, numită W, care ar putea rivaliza cu X a lui Elon Musk, care a fost sancționată cu amenzi pentru încălcarea regulilor UE privind moderarea conținutului. W intenționează să găzduiască datele sale pe „servere europene deținute de companii europene” și să limiteze investitorii la europeni, a declarat Zeiter pentru Euronews.

Până în prezent, Bruxelles-ul nu a codificat încă astfel de măsuri în lege. Însă legislația viitoare privind serviciile cloud și AI ar trebui să trimită semnale cu privire la necesitatea europenizării ofertelor tehnologice ale blocului.

Energie: este timpul să ne diversificăm

În ceea ce privește energia, aceeași tendință este evidentă.

Statele Unite furnizează mai mult de un sfert din gazul UE, o pondere care va crește și mai mult odată cu intrarea în vigoare a interdicției totale a importurilor din Rusia.

Însă oficialii UE avertizează asupra riscului creșterii dependenței Europei de SUA într-un alt domeniu. Afirmațiile lui Trump cu privire la Groenlanda au fost un „semnal de alarmă clar” pentru UE, arătând că energia nu mai poate fi privită separat de tendințele geopolitice, a declarat miercuri trecută comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen.

Criza din Groenlanda a întărit îngrijorările că blocul riscă „să înlocuiască o dependență cu alta”, a spus Jørgensen, adăugând că, în consecință, Bruxellesul intensifică eforturile de diversificare, aprofundând discuțiile cu furnizori alternativi, inclusiv Canada, Qatar și țări din Africa de Nord, precum Algeria.

Finanțe: Trecerea la plăți europene

Sistemele de plăți sunt, de asemenea, supuse unei atenții sporite, legislatorii avertizând asupra dependenței excesive de sistemele de plăți americane, precum Mastercard și Visa.

Euro digital, o versiune digitală a numerarului pe care Banca Centrală Europeană se pregătește să o emită în 2029, are ca scop reducerea acestor dependențe și furnizarea unui mijloc de plată suveran paneuropean. „Cu euro digital, europenii ar rămâne în controlul banilor, alegerilor și viitorului lor”, a declarat anul trecut președinta BCE, Christine Lagarde.

În Germania, unii politicieni trag un semnal de alarmă cu privire la cele 1.236 de tone de rezerve de aur pe care Germania le păstrează la Banca Federală de Rezervă din New York.

„Într-o perioadă de incertitudine globală crescândă și în contextul politicii imprevizibile a președintelui Trump, nu mai este acceptabil” să avem atâtea rezerve de aur în SUA, a declarat pentru Der Spiegel Marie-Agnes Strack-Zimmermann, politicianul german din Partidul Liberal Democrat, care prezidează comisia de apărare a Parlamentului.

Mai multe țări europene fac presiuni asupra UE pentru a privilegia producătorii europeni atunci când vine vorba de cheltuirea fondurilor publice ale UE prin clauze de tip „Cumpărați produse europene”.

Până acum câțiva ani, țări precum Polonia, Țările de Jos sau statele baltice nu ar fi fost niciodată de acord cu astfel de clauze de tip „Cumpărați produse europene”. Dar chiar și aceste țări susțin acum apelurile de a acorda prioritate achizițiilor de la companii cu sediul în UE.

Investiții militare: stimularea capacității proprii

Un program UE în valoare de 150 de miliarde de euro, menit să ajute țările să-și stimuleze investițiile în domeniul apărării, finalizat în mai anul trecut, prevede că nu mai mult de 35 % din componentele unei achiziții date, în funcție de cost, ar trebui să provină din afara UE și a statelor partenere, precum Norvegia și Ucraina. Statele Unite nu sunt considerate țări partenere în cadrul acestui program.

Deocamdată, țările europene se bazează în mare măsură pe SUA pentru mijloace militare, inclusiv supraveghere și recunoaștere, informații, transport strategic, apărare antirachetă și active spațiale. Însă puternicul grup conservator European People Party (Partidul Popular European) afirmă că acestea sunt tocmai domeniile în care Europa trebuie să își consolideze propriile capacități.

Când liderii UE din PPE au convenit asupra foii de parcurs pentru 2026 la Zagreb, au declarat că principiul „Cumpărați produse europene” ar trebui să se aplice unei viitoare propuneri a Comisiei privind achizițiile publice comune.

Titlul foii de parcurs a PPE pentru 2026? „Timpul pentru independență”.