Euronews: Cercetătorii au descoperit bacterii vechi de 5.000 de ani, în adâncurile Peșterii Scărișoara / Bacteriile de aici sunt rezistente la 10 antibiotice moderne din 8 clase diferite

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Conform unui nou studiu, o tulpină de bacterii descoperită în peștera Scărișoara este rezistentă la zece antibiotice moderne, anunță Euronews.

Cercetătorii afirmă că bacteriile înghețate păstrate timp de 5.000 de ani în această peșteră subterană s-au dovedit a fi rezistente la antibioticele moderne.

În adâncurile Peșterii Scărișoara, una dintre cele mai mari peșteri de gheață din România, conservată sub un strat de gheață vechi de 5.000 de ani, oamenii de știință au descoperit o tulpină de Psychrobacter SC65A.3 – bacterii rezistente la antibioticele moderne.

Bacteriile pot supraviețui mii de ani în condiții extreme: sub straturi vechi de gheață, în permafrost, sub mare sau în lacuri glaciare.

Aceste bacterii joacă după propriile reguli, adaptându-se pentru a supraviețui și a persista în timp.

Acum, cercetătorii români au descoperit că tulpinile SC65A.3 ale bacteriei Psychrobacter – bacterii adaptate la mediile reci – sunt rezistente la 10 antibiotice moderne din 8 clase diferite.

„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, a declarat Cristina Purcarea, autoarea studiului și cercetătoare la Institutul de Biologie București al Academiei Române.

Blocul de gheață din peșteră măsoară 100.000 de metri cubi și are aproximativ 13.000 de ani, fiind astfel cel mai mare și mai vechi bloc de gheață subteran.

Echipa de cercetători a forat un nucleu de gheață de 25 de metri din zona peșterii cunoscută sub numele de Sala Mare. Analizând fragmente de gheață din această parte a peșterii, ei au izolat diverse tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a determina care gene permit tulpinilor să supraviețuiască la temperaturi scăzute și care conferă rezistență antimicrobiană.

Purcarea a adăugat că antibioticele la care au descoperit rezistență sunt utilizate pe scară largă în terapiile orale și injectabile folosite pentru tratarea mai multor infecții bacteriene grave în practica clinică, precum tuberculoza, colita și infecțiile tractului urinar (ITU).

Studiile anterioare au analizat alte tulpini de bacterii Psychrobacter, în principal pentru potențialul lor biotehnologic, dar profilurile de rezistență la antibiotice ale acestor bacterii sunt în mare parte necunoscute, se menționează în studiu.

„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, prelevați din depozite de gheață vechi de mii de ani din peșteri, relevă modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, a afirmat Purcarea.

Deși rezistența la antimicrobiene este un fenomen natural, aceasta a fost accelerată de utilizarea cronică a antibioticelor, favorizând diversificarea și răspândirea genelor de rezistență la antibiotice, au remarcat cercetătorii.

Rezultatele, publicate în Frontiers in Microbiology, au arătat că, având în vedere că 20% din suprafața Pământului este acoperită de habitate înghețate și că o mare parte a biosferei se caracterizează prin temperaturi scăzute, înțelegerea microbilor adaptați la frig devine din ce în ce mai importantă în contextul schimbărilor climatice rapide.