Donald Trump consideră că o răsturnare a puterii „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” în Iran

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Donald Trump a vorbit deschis vineri despre o răsturnare a puterii în Iran, pe fondul dialogului dificil dintre Washington și Teheran cu privire la capacitățile nucleare și balistice ale Republicii Islamice, scrie Le Figaro.

Președintele american, care oscilează între promisiuni de soluționare negociată și amenințări militare, a confirmat anterior trimiterea „foarte curând” a unui al doilea portavion american în regiune.

„Se pare că ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, a declarat președintele american jurnaliștilor care l-au întrebat despre eventualitatea unei „schimbări de regim”.

„De 47 de ani, ei vorbesc și vorbesc și vorbesc. Și în tot acest timp am pierdut multe vieți”, a adăugat liderul republican, la plecarea din baza militară Fort Bragg (Carolina de Nord, sud-est).

Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah al Iranului, a chemat iranienii la noi acțiuni de protest, după valul de mobilizări reprimate în sânge la începutul lunii ianuarie, în paralel cu mitingurile prevăzute sâmbătă în străinătate.

Președintele american a amenințat cu o intervenție militară în Iran în fața represiunii manifestațiilor care, potrivit ONG-urilor de apărare a drepturilor omului, a făcut mii de morți.

El a continuat apoi să amenințe Teheranul pentru a forța un acord, în special în ceea ce privește dosarul nuclear.

„Consecințe traumatizante”

Negocierile între cele două țări inamice au fost reluate pe 6 februarie în Oman, dar continuarea lor rămâne incertă, deoarece pozițiile sunt încă foarte îndepărtate.

Washingtonul, încurajat de Israel, dorește, de asemenea, să limiteze programul de rachete balistice al Iranului și să pună capăt sprijinului acordat grupurilor armate din regiune.

Iranul, din partea sa, dorește să discute doar despre programul nuclear și insistă să păstreze capacitățile de rafinare a uraniului.

În lipsa unui acord, Donald Trump a amenințat joi țara cu consecințe „traumatizante”, amintind de bombardarea de către Statele Unite a siturilor nucleare iraniene în timpul unui război de 12 zile declanșat de Israel în iunie.

La acea vreme, președintele american menționase deja în termeni confuzi o posibilă schimbare a puterii în Iran, dar a respins ulterior această idee, considerând că ar aduce „haos”.

După trimiterea în ianuarie în regiunea Golfului a portavionului USS Abraham Lincoln și a navelor sale de escortă, un al doilea portavion, Gerald Ford, urmează să li se alăture, la o dată care rămâne incertă.

Nici țintele pe care Washingtonul le-ar putea viza în cazul unei intervenții nu sunt clare.

Secretarul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat vineri că un acord între AIEA și Teheran privind inspecțiile programului nuclear este „posibil”, dar „extrem de dificil”.

Represiune

În noiembrie, Iranul a refuzat ca AIEA să inspecteze diferitele sale situri bombardate în iunie.

În același timp, Reza Pahlavi, care trăiește în Statele Unite și nu a mai pus piciorul în țara natală de la Revoluția islamică din 1979, a chemat la manifestații sâmbătă la München, Toronto și Los Angeles pentru a cere o acțiune internațională împotriva Iranului.

Într-un mesaj publicat pe X, fiul exilat al ultimului șah a îndemnat, de asemenea, iranienii din interiorul țării să se alăture acestor manifestații scandând, sâmbătă și duminică, sloganuri de la ferestrele și acoperișurile caselor lor.

Potrivit grupului american Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 7.000 persoane, majoritatea manifestanți, au fost ucise în timpul protestelor de la începutul lunii ianuarie, iar peste 53.000 de persoane au fost arestate de atunci.

Deși câteva figuri ale curentului reformist au fost eliberate, potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), sute de persoane sunt urmărite penal pentru acuzații legate de proteste, care ar putea duce la condamnarea lor la moarte.

Potrivit autorităților iraniene, protestele au făcut peste 3.000 de morți, în marea majoritate membri ai forțelor de securitate sau trecători uciși de „teroriști”, aflați în solda Israelului și a Statelor Unite, potrivit Teheranului.