DOCUMENT | Ce dovezi au prezentat procurorii DNA în dosarul lui Ciprian Ciucu: Interceptări telefonice, declarații de martori, retrageri de bani cash. Cum a justificat Tribunalul București măsura controlului judiciar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Magistrații de la Tribunalul București au dispus menținerea controlului judiciar în dosarul DNA în care Ciprian Ciucu, actualul edil al Capitalei, e acuzat de corupție. Faptele s-ar fi petrecut în perioada în care era primar la Sectorul 6. Decizia instanței pronunțată pe 24 iunie e definitivă. G4Media a consultat motivarea judecătorilor care au respins cererea lui Ciprian Ciucu de ridicare a controlului judiciar, motivare în care sunt prezentate și dovezile aduse de procurori în fața instanței. Motivarea pusă la dispoziția G4Media de Tribunalul București, ca urmare a unei cereri în baza Legii 544, este anonimizată.

Probele prezentate de procurori indică retrageri și procurări de sume mari în numerar (ex. 15.000 euro, 30.000 euro, 100.000 lei) destinate mecanismului de remunerare a promovării electorale.

• Citește aici motivarea integrală a instanței, în formă anonimizată

Pe scurt dosarul DNA

Procurorii DNA susțin că trei oameni de afaceri i-au oferit lui Ciprian Ciucu servicii de consultanță electorală în schimbul unor aprobări pentru un proiect imobiliar, construirea unei parcări, în perioada în care era primarul Sectorului 6.  Acțiunea penală a fost declanșată pe 18 iunie. Cei trei oameni de afaceri din dosar sunt Moh D Nabeel Kh A, Moh D Moh, Yuan Ștefan, acționari ai firmei Safe Home Invest SRL, și ei acuzați de fapte de corupție.

Primarul Ciucu a respins acuzațiile.

Suspectă în acest caz este Denise Rifai, vedetă de televiziune, audiată și ea la DNA în acest dosar, pe 19 iunie.

Altă suspectă audiată de procurori în acest dosar este Nestor Cristinela Odeta, unul dintre inculpații din dosarul de corupție din care s-a desprins ulterior ancheta ce îl vizează pe Ciprian Ciucu.  În prezent este în arest la domiciliu.

Ce dovezi au adus procurorii în fața judecătorilor

Procurorii au adus în instanță procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a comunicărilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză și procese-verbale de redare a conversaţiilor purtate prin intermediul aplicațiilor de mesagerie electronică, scrie în documentul consultat de G4Media.

La acest documente, anchetatorii au adăugat și declarații ale inculpatului și ale uneia dintre suspectele din acest caz, luate după declanșarea anchetei penale, adică după audierile din 19 și 21 iunie.

„În perioada 2025 – februarie 2026 … și … au fost preocupați de obținerea unui certificat de urbanism şi a unei autorizații de construire pentru obiectivul de investiții reprezentat de parcare, aferent imobilului situat în …, din partea Primăriei …. În vederea obținerii acestor documente, … şi … ar fi apelat la sprijin din partea suspectei …, cu care se aflau în relații de prietenie, aceasta fiind cea care ar fi facilitat implicarea în acest demers inclusiv a suspectei …”, scrie în documentul consultat de G4Media.

Procurorii susțin că dosarul lui Ciprian Ciucu a fost deschis în urma supravegherilor tehnice dispuse în alt dosar, cel în care Nestor Cristinela Odeta este acuzată de corupție. Denise Rifai a declarat că Odeta Cristinela Nestor este o bună prietenă a sa. 

Iată câteva din informațiile relevante din motivare:

„Potrivit interceptărilor realizate în cauză, în data de 29.10.2025 ar fi stabilit împreună cu … ca aceasta din urmă să-i transmită …. disponibilitatea şi … de a-i remite, fie sume de bani, fie un folos constând în servicii de promovare a sa în calitate de candidat în campania electorală pentru …. 

În discuția ce a avut loc în ziua de 29.10.2025 între suspectele … şi …, prima îi comunică lui … intenția de a-l contacta direct pe … pentru a stabili cu acesta o întâlnire informală, „la o cafea”. 

Deşi discuțiile purtate între cele două interlocutoare vizează sume de bani, variante concrete de sprijin şi activități de promovare electorală, din conținutul acestora pare să rezulte că suportarea costurilor aferente acestor activități nu urma să fie asumată de ele, aspect ce reiese din formularea utilizată de …: …”, scrie în motivarea instanței.

Una dintre suspecte a declarat la audieri că la câteva zile de la discuția telefonică cu cealaltă suspectă, „ar fi avut o discuţie cu inculpatul … la care ar fi participat doar ei doi, în biroul acestuia de la Primăria …, ocazie cu care i-ar fi spus acestuia faptul că … … doresc să contribuie la campania sa electorală, întrebându-l pe inculpat dacă preferă bani sau servicii media”.

Suspecta a declarat că „inculpatul ar fi acceptat propunerea, după ce mai întâi a aflat care este «nevoia» pe care cei doi o au şi pentru care sunt dispuşi să-l sprijine financiar în campania electorală, suspecta … precizându-i expres despre două proiecte pe care … le au, proiecte ținute pe loc la nivelul primăriei. 

Totodată, inculpatul ar fi cerut asigurări suspectei … că nu se vor mai prezenta alte persoane în afara celor doi frați care să-i ceară lucruri în schimbul folosului pe care ar fi urmat să-l primească”, mai scrie în document.

Procurorii spun că „suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi acceptat propunerea suspectei … şi ulterior ar fi şi primit acele foloase, pare să fie susținută de succesiunea evenimentelor ce au avut loc”.

Urmează cronologia stabilită de procurori, potrivit interceptărilor realizate. Și traseul banilor, cum ar fi ajuns de la ceilalți inculpați, la o firmă de consultanță care s-ar fi ocupat de promovarea lui Ciucu.

„În data de 21.11.2025, … şi … desfăşoară demersuri pentru obținerea unor sume importante de bani în numerar, … încercând să procure suma de 15.000 euro de la o persoană apropiată pe care o contactează telefonic, iar … urmărind retragerea unor sume semnificative din conturile personale („două miliarde opt sute” sau măcar „treiji de mii de dolari sau euro”), concomitent cu solicitarea unui sprijin financiar urgent pentru obținerea sumei de 50.000 euro până luni, 24.11.2025.

În aceeaşi zi de 21.11.2025, în jurul orelor 15:00, din dispoziția lui …, angajatul acestuia, ridică suma de 30.000 euro de la persoana contactată anterior. Discuțiile au mai relevat că … a retras din conturile personale, în respectiva zi, suma de 100.000 lei.

Tot în seara aceleiași zile … s-a întâlnit cu …, căruia îi remite un bun descris în conversaţii drept „ceva”, despre care există suspiciunea rezonabilă că ar fi fost sumele de bani pe care le ridicase anterior pentru …, sume despre care se presupune că urmau a fi folosite în mecanismul de remunerare convenit pentru desfăşurarea acțiunilor de promovare. (…)”, scrie în motivarea instanței.

Procurorii spun că „promovarea inculpatului se presupune că s-a realizat inclusiv în baza unui contract cu …, plata aferentă acestui contract fiind efectuată tot de „…”, potrivit declarației date de suspecta ….”, se menționează în document.

În motivarea instanței urmează o serie de aspecte care „nu mai prezintă relevanță din perspectiva analizei bazei factuale care întemeiază acuzația în materie penală formulată împotriva inculpatului”, dar despre care  judecătorul a apreciat că este „prezentarea succesiunii evenimentelor, din perspectiva justificării menţinerii tuturor obligaţiilor stabilite de procuror în conținutul controlului judiciar, contrar celor solicitate de inculpat”.

Mai exact, se prezintă o succesiune de evenimente finalizată cu emiterea actelor de urbanism necesare construirii parcării.

„Astfel, întrucât actele administrative (pe care şi … le aşteptau) nu fuseseră emise de primărie, la data de 12.12.2025 între … şi … are loc o conversaţie în care acestea par să stabilească că este necesară reluarea demersurilor pe lângă inculpatul …, context în care se apreciază că abordarea optimă ar fi ca … să reia contactul cu acesta și să faciliteze organizarea unei întrevederi cu ….

În 15.12.2025 … şi … s-au deplasat la sediul Primăriei Sector …, unde au avut o discuţie cu …. În cadrul acestei discuții … ar fi invocat necesitatea identificării unei variante legale, în contextul existenței unor impedimente tehnico-juridice semnalate de funcţionarii instituției, convenindu-se ca … să continue discuțiile cu personalul de specialitate din cadrul primăriei.

A doua zi, s-ar fi deplasat din nou împreună cu … la sediul Primăriei Sectorului … Bucureşti pentru continuarea demersurilor privind deblocarea situației administrative a proiectului imobiliar, context în care, după o prezență iniţială a inculpatului …, discuțiile tehnice ar fi fost purtate cu personalul de specialitate din cadrul instituției”, scrie în documentul consultat de G4Media.

Procurorii susțin că și după ce Ciprian Ciucu a preluat mandatul de primar general, discuțiile cu suspecții au continuat.

„La data de 13.01.2026 … are o discuţie cu … despre cererile adresate Primăriei Sectorului ….

Deşi începând cu data de 14.01.2026 … şi-a desfăşurat activitatea în cadrul …, interceptările relevă că acesta ar fi continuat să se deplaseze la … și să mențină legătura cu funcţionari din cadrul acestei instituţii, în vederea soluționării unor lucrări rămase restante la momentul plecării sale”, se menționează în încheierea de ședință.

Una dintre suspecte l-a contactat telefonic pe Ciprian Ciucu pe 5.02.2026, spun procurorii, „solicitându-i sprijin în legătură cu problematica administrativă aferentă proiectului”.

Ciucu i-ar fi spus că „din perspectiva sa, nu există o problemă dacă demersul este unul legal, singura condiție fiind respectarea legalității. Totodată acesta îi comunica suspectei … faptul că … şi că urmează să vorbească despre subiect”, scrie în document.

După această convorbire telefonică a urmat o alta, spun procurorii, în care au apărut suspiciuni privind o posibilă implicare a anchetatorilor.

„Ulterior acestei discuții, în conversaţia purtată între … şi …, prima se arată de-a dreptul surprinsă de afirmațiile făcute de inculpatul … în sensul că …, apreciind aceasta că în realitate inculpatul … s-ar fi temut că discuția lor ar putea fi interceptată, exprimându-şi speranța ca această poziționare să fi avut totuşi un caracter exclusiv precaut şi să urmărească doar evitarea unor formulări susceptibile de interpretare în eventualitatea unei interceptări.

În acelaşi context, … pare că devine şi ea suspicioasă și chiar afirmă către cealaltă interlocutoare …, suspecta … spunându-i că de fapt se aud persoanele care se aflau la masa de lângă ea. Din aceeași discuție rezultă că … arată că se aşteptau ca actul administrativ solicitat să fie emis chiar în cursul zilei de joi, 05.02.2026.(…)”, scrie în documentul consultat de G4Media.

Problema documentelor de urbanism a fost rezolvată pe 10.02.2026, spun procurorii. 

„Din convorbirea purtată la data de 10.02.2026 între … şi … rezultă că problema fusese soluționată …, comunicându-i anterior acest aspect lui … în termeni de …”, scrie în document.

Cum și-a justificat judecătorul decizia

Instanța a arătat în încheierea de ședință că „la acest moment procesual, standardul probatoriu este cel al «suspiciunii rezonabile», iar nu al «certitudinii dincolo de orice dubiu rezonabil»”.

Judecătorul a menționat și că „în mod legal şi temeinic a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar în cauză”.

„Deşi inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, acest aspect nu este de natură a justifica aprecierea în sensul că s-ar impune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar. O conduită corectă adoptată anterior nu poate să cântărească mai mult decât gravitatea faptei presupus a fi săvârşită”, se menționează ăn documentul consultat de G4Media.

Judecătorul a mai considerat că, „având în vedere stadiul procesual, măsura controlului judiciar este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”. Și că „se impune maximă diligenţă în activitatea de completare a probatoriului, pentru a evita riscul influenţării procesului de aflare a adevărului”. 

De aceea, a considerat judecătorul, „revocarea măsurii controlului judiciar dispuse faţă de inculpat nu ar fi, aşadar, oportună în actualul stadiu al investigațiilor, iar pentru justa soluţionare a cauzei şi aflarea adevărului este necesară, temporar, inclusiv menținerea interdicţiei ca inculpatul să comunice cu persoanele care ar putea cunoaşte aspecte ce pot prezenta relevanță în cauză, interdicţie care nu ar putea fi impusă în afara limitelor măsurii preventive”. 

Și a decis:

„În baza art. 213 C.pr.pen respinge ca nefondată plângerea formulată de inculpatul …(date) împotriva ordonanței nr. ###/2/P/2025 din data de 18.06.2026 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție.

Respinge ca nefondată cererea subsidiară formulată de petentul … de modificare a obligaţiilor din conținutul controlului judiciar.

În baza art. 275 alin. (2) C.pr.pen., obligă petentul … să plătească suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

**Definitivă.**

Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 24.06.2026”.