De la amenințările Ambasadei Rusiei la explozia unei drone pe un bloc din Galați. Europa, în fața scenariului „escaladării orizontale”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În mai puțin de 24 de ore, România a trecut de la primirea unui „avertisment ultimativ” din partea ambasadorului Vladimir Lipaev, la o intervenție de urgență în centrul municipiului Galați, acolo unde o dronă a lovit un bloc de locuințe.

Evenimentele pare să confirme temerile exprimate recent de serviciile de informații occidentale: Putin caută să extindă conflictul dincolo de granițele Ucrainei pentru a forța o renegociere a ordinii de securitate europene.

Vineri, 29 mai 2026, ora 01:19. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române decolează în regim de urgență de la Baza 86 Fetești. Ordinul primit de piloți este de autorizare de angajare a țintelor. Cu alte cuvinte, piloții români au avut permisiunea de a doborî orice obiect ostil care pătrunde în spațiul aerian național.

În ciuda monitorizării radar, o dronă lansată de forțele ruse împotriva infrastructurii ucrainene de la graniță a survolat zona de sud a municipiului Galați și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de 10 etaje. Impactul a fost puternic. Potrivit DSU, „întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat”, provocând un incendiu la ultimul etaj.

Două persoane cu arsuri și escoriații și aproximativ 70 de locatari evacuați în miez de noapte. Au răni ușoare, însă impactul psihologic este imens.

Preludiul diplomatic: „Nu expuneți inutil viețile cetățenilor voștri”

Incidentul de la Galați nu a venit din senin. Cu doar câteva ore înainte, Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei un avertisament.

Solicitase o întrevedere de urgență la Ministerul Afacerilor Externe. Iar mesajul său de atunci, publicat ulterior și pe rețelele de socializare, a fost un amestec de cinism și amenințare directă.

Lipaev a avertizat România cu privire la „lovituri sistemice planificate” asupra Kievului, îndemnând diplomații români să evacueze imediat capitala Ucrainei. Tonul a fost unul imperativ: „Ambasadorul i-a îndemnat pe diplomații români să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene și să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol”.

Mai mult, Moscova a cerut Bucureștiului să înceteze sprijinul militar pentru „regimul de la Kiev”, acuzând România de lipsă de „curaj” în a condamna acțiunile Ucrainei.

Reacția MAE român a fost catalogată de ruși drept un „set de clișee propagandistice”.

Citește și:

EXCLUSIV Cum își protejează România populația, în caz de atac militar. Situația adăposturilor civile, la 4 ani de la începerea războiului din Ucraina. Lista, adresa și starea buncărelor, pe județe

Analiza Wall Street Journal: Putin și „Capcana resurselor”

De ce această escaladare acum? O analiză a publicației Wall Street Journal a oferit piesa lipsă din acest puzzle. Moscova a pierdut inițiativa militară în multe zone din Ucraina, iar armata rusă înregistrează pierderi uluitoare: aproximativ 35.000 de soldați pe lună.

Conform Kajei Kallas, șefa diplomației UE, Putin se află într-un blocaj. Războiul cu drone a transformat linia frontului într-o „zonă a morții” unde orice mișcare este taxată imediat de tehnologia ucraineană susținută de Starlink. Pentru a justifica o nouă mobilizare forțată acasă – o măsură extrem de nepopulară – Putin are nevoie de o escaladare care să schimbe „liniaritatea conflictului”.

Scenariul sumbru pe care Europa îl ia în calcul este extinderea geografică a războiului. Amenințările la adresa statelor baltice, dronele care „vânează” spațiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus și publicarea de către Ministerul rus al Apărării a adreselor unor companii europene sunt semnale că Rusia vrea să testeze coeziunea NATO (Articolul 5).

Explozia de la Galați marchează sfârșitul perioadei în care România putea privi războiul ca pe un eveniment „de proximitate”.

Când drone cu încărcătură explozivă completă detonează pe blocuri de locuințe în orașe românești, „securitatea” încetează să mai fie un concept abstract.

Rusia pare că a trecut la o strategie de „escaladare pe orizontală”, folosind amenințări diplomatice directe și „accidente” la graniță pentru a induce frica.